Colectarea selectiva a deseurilor nu este respectata de majoritatea iesenilor, fapt ce îngreuneaza munca oamenilor. Deseurile aruncate la întâmplare de la punctele gospodaresti ajung la Centrul de Management Integrat al Deseurilor (CMID) Tutora. Aici, cu ajutorul angajatilor si a echipamentelor speciale, deseurile sunt sortate, comprimate si grupate în baloturi. Pe lânga transferul si sortarea deseurilor, principala activitate care se desfasoara la CMID Tutora este de tratare a deseurilor menajere. Munca mai multa pentru ca nu se colecteaza selectiv Deseurile din plastic, metal, carton sau sticla sunt sortate manual de catre angajati. „Se lucreaza 8 ore pe zi a câte doua schimburi, inclusiv sâmbata si înca nu reusim sa tratam tot. Suntem primul judet din tara ca numar de locuitori si cantitatea de deseuri este pe masura. Avem 220 de angajati, iar doar la nivelul de colaborare cu Consiliul Judetean Iasi si Consiliul Judetean Neamt avem implicate 170 de persoane. Munca este îngreunata din cauza cetatenilor care nu înteleg ca deseurile trebuie sortate”, declara Catalin Gîrjan, manager. Fiecare angajat se ocupa de sortarea a câte unui deseu. Pe banda unde ajung gunoaiele, angajatii le iau si le arunca printr-un orificiu care ajung în partea de jos a halei, urmând a fi comprimate. Mormane de gunoaie de câtiva metri înaltime sunt separate de catre lucratori zilnic. Munca angajatilor care se ocupa de carton este mai eficienta, acesta fiind un deseu care se arunca corespunzator de cele mai multe ori. Un tir plin cu deseuri cântareste aproximativ 22 de tone. Aproape în fiecare zi pleaca câte unul de aici, doar de carton. Pentru reciclarea sticlei cei de la centrul de la Tutora au si un program de colectare din poarta în poarta. Colectarea în acest fel are si un control asupra a ceea ce se colecteaza. Daca în urma ridicarii sticlei de la containerele de la punctele gospodaresti aceasta ajunge sa fie sparta, prin acest program este adusa întreaga la centru. Sticla are un avantaj ca se recicleaza încontinuu si atunci se ating tintele. Un sac de rafie poate bloca utilajul Deseurile aruncate necorespunzator nu afecteaza doar munca oamenilor, ci poate bloca sau chiar strica utilajele. Deseuri precum pietre sau frunze, dar si obiecte voluminoase (saltele, anvelope) sau chiar cadavre de animale sunt des întâlnite în statia de sortare. „Odata cu intrarea în functiune a acestei instalatii am descoperit cu adevarat ce se poate regasi în deseuri. Înainte, când se ducea direct la groapa nu stiam ce categorii de deseuri se afla”, precizeaza Razvan Gheorghiu, director Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubritate Iasi (ADIS). Odata ce se blocheaza utilajul, un angajator trebuie sa stea sa desfaca sacii de gunoi si sa caute ceea ce a produs blocarea. O problema întâlnita este si cu sacul de rafie. Este greu de taiat si de desfacut, iar de cele mai multe ori este facut din fibre din plastic, fapt ce poate duce la înfasurarea lui în jurul cutitelor, blocând astfel sistemul. O parte din deseurile reciclabile este folosita si pentru valorificare energetica: „Noi suntem într-o colaborare cu cei de la CET si Primarie si poate reusim ca acest material sa nu mai plece în alte judete, unde este tocat si apoi comercializat catre fabricile de ciment. Speram sa reusim sa facem noi o valorificare energetica prin CET Iasi, în sensul în care s-ar reduce din cantitatea de carbune folosit în momentul de fata”, adauga managerul. Iasul, pe locul 1 în tratarea deseurilor În cadrul Centrului de Management Integrat al Deseurilor Tutora se afla si un laborator de analize dotat cu echipamente unde se analizeaza si este monitorizat procesul biologic al deseurilor menajere în urma tratarii mecanico-biologice. Tratarea deseurilor menajere este un proces accelerat de compostare a acestuia. Se accelereaza descompunerea, se extrage lichidul si se ajunge la farâmitarea si micsorarea acestuia. Totodata, se extrage tot ce înseamna gaz. Gazele se trimit prin instalatii, la un asa-zis pulmon, urmând sa fie eliberate în atmosfera. Hala are aproximativ 2500 de metri patrati si contine trei zone: zona de tratare mecanica, cea de tratare biologica si compostare si zona de maturare, unde materialele mai stau pâna la 90 de zile. Si aici sortarea se face pe 3 fractii. Fractia de peste 8 centimetri se trimite în hala de alaturi, în reactorul de tratare a deseurilor, iar fractia mare si medie merge în cabina de sus, unde se face o sortare a deseului menajer. Daca pentru procesul de reciclare si tratarea mecanica exista angajati care sorteaza deseurile, tot ce tine de tratare biologica este un sistem total automatizat. Aici se realizeaza compostarea intensiva, reactorul având 213 metri lungime pe 27 metri latime. Totul se coordoneaza dintr-un container plin de calculatoare si internet, fiind cea mai automatizata operatiune. Zilnic se trateaza în aceasta hala peste 500 de tone. Pe de o parte alimenteaza, pe de alta parte evacueaza, iar snecurile duc materialele dintr-o parte în alta, încetul cu încetul, timp de 4-5 saptamâni. Produsul este scos în capat într-o zona de rafinare intermediara si apoi în zona de afara, de maturare, unde este produsul finit. Compostul reprezinta 60- din cantitatea initiala „Prin acest proces de tratare reusim sa obtinem o reducere a cantitatii de deseu cu aproximativ 40-. Daca noua ne intra 100 de tone, peste 30 de zile, în mod normal ne ies 60 de tone. Dupa ce deseul sta timp de o luna de zile în acest reactor, noi îl mai scoatem si-l mai lasam la maturat si stabilizat înca doua luni pe o platforma semi-deschisa. El se transforma în acel produs, care este un bio-stabilizat si poarta numele de Compost Like Output (CLO)”, explica Catalin Gîrju. Acest produs poate fi depozitat fara riscuri pentru mediu într-un depozit ecologic si poate fi folosit pentru închidere de gropi sau pentru orice îmbunatatiri ecologice. În acest moment cei de la centru sunt în asteptarea normelor de aplicare a compostului, a modificarilor legislative: „În 2020 a fost data o lege a compostului si avea termen de 6 luni sa produca niste norme de aplicare. Noi înca le asteptam sa vedem ce facem cu acest material, în ce directie sa mergem cu investitiile. Sunt mai multe tehnologii, în functie de legea care se da, alegem tehnologia care scoate produsul conform legislatiei în vigoare”. Preturi mici si lipsa cumparatorilor Problema vine atunci când este vorba de a valorifica deseurile. Pentru foliile din plastic se gasesc foarte greu clienti în România. „Sunt tari care au întreprinderi si fabrici de reciclare avansate, dar la noi este o problema cu impulsiunea industriei reciclarii. Din pacate noi avem doar pe PET si carton, suntem deficitari pentru alte tipuri de plastic. Cred ca orice initiativa legislativa în acest sens ar putea ajuta cumva inclusiv cetateanul. De foarte multe ori noi sortam, dar nu avem cui sa-i dam”, spune managerul. Folia ajunge în Turcia sau Grecia. Sticla are un avantaj, deoarece se recicleaza încontinuu si atunci se ating tintele. Scaderile de pret sunt foarte mari, iar odata cu pandemia se simt si în piata deseurilor. Scaderile de pret au fost chiar si la jumatate. Sunt doi clienti care iau metalul din deseurile menajere, dar el pleaca în Turcia. Extinderea si modernizarea centrului sunt pe lista de planuri a celor de la centru, urmând ca automatizarea sa aiba un nivel mai ridicat. „Avem în plan pe viitor sa obtinem înca o finantare pentru extinderea si modernizarea liniilor de sortare si tot ce înseamna upgrade, inclusiv pe aceste instalatii care deja sunt automatizate. Dorim sa crestem si capacitatea de productie si de tratare a deseurilor”, declara directorul ADIS pentru „Ziarul de Iasi”. Si în ceea ce priveste rafinarea exista tehnologii care pot scoate tot ce înseamna sticla marunta, folie sau orice nu este la locul lui. Anul trecut, de la centrul din Tutora s-au trimis 3000 de tone la reciclare, iar anul acesta, pâna în noiembrie, s-au adunat deja 7000 de tone. Investitiile în Centrul de Management Integrat al Deseurilor de pâna acum sunt de 69 de milioane de euro, facute de Consiliul Judetean cu fonduri europene.
