Fostul ministru al Justitiei a declarat razboi presei. La sfârsitul lunii noiembrie, rectorul Universitatii „A.I. Cuza” (UAIC), Tudorel Toader a chemat în judecata postul de radio „Deutsche Welle” într-o actiune în raspundere delictuala, pentru „încalcarea onoarei”. O noua actiune a fost depusa cu câteva zile înainte de Craciun, de aceasta data împotriva Radio „Europa Libera”. Fostul ministru si-a apreciat onoarea terfelita la câteva sute de mii de euro. În actiunea îndreptata împotriva „Deutsche Welle”, Toader a cerut „constatarea încalcarii onoarei, demnitatii, reputatiei si vietii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin savârsirea unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presa cu titlul «Închisorile din România: gândaci, plosnite si tentative de suicid»”. Publicat pe 7 iulie, articolul facea un bilant al aplicarii legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de detinuti eliberati în baza acestei legi, 1.834 fusesera condamnati pentru omor, iar 762 pentru viol. În decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de detinuti eliberati recidivasera. „Au fost înregistrate, pe lânga alte infractiuni, crime, violuri, molestarea sexuala a copiilor”, se mentiona în articol. Textul facea o prezentare a conditiilor din penitenciarele românesti si a functionarii sistemului judiciar în comparatie cu situatia din restul Europei. Numele lui Tudorel Toader era mentionat o singura data în expresia „lege promovata de fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”. Exact aceasta expresie a fost subliniata în actiunea depusa de Toader la Tribunal, fostul ministru considerându-se vizat de întregul articol. „Afirmatiile prin care se încearca acreditarea ideii conform careia subsemnatul ar fi vinovat de sustinerea recursului compensatoriu nu au nicio baza factuala. Sunt pure inventii, cu caracter prejudiciator”, a aratat Toader. În actiunea sa, rectorul UAIC arata ca legea recursului compensatoriu a fost initiata în noiembrie 2016, când prim-ministru era Dacian Ciolos, iar ministru al Justitiei, Raluca Alexandra Pruna. În aprilie 2017, ministerul Justitiei, condus acum de Tudorel Toader si-a exprimat dezacordul fata de forma legii care ajunsese la Senat, iar în iunie, ministerul a sustinut sesizarea de neconstitutionalitate a legii. Toader afirma ca sustinea ideea unei aplicari conditionate, nu automate, a prevederilor legii. „Initial, se avea în vedere utilizarea liberarii conditionate ca garantie a faptului ca pe de o parte mecanismul nu se va aplica automat, iar pe de alta parte, ca niciun detinut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede în libertate fara sa fi îndeplinit cerintele de reparare a prejudiciului si cele privind comportamentul”, a mentionat fostul ministru. Argumentele prezentate de acesta în actiunea sa nu sunt noi. Aceleasi argumente au mai fost prezentate de Tudorel Toader si ca ministru. Un alt articol publicat de Deutsche Welle, în ianuarie 2019, mentionat si el în actiunea lui Toader, contesta aceste argumente, aratând ca aceeasi majoritate parlamentara sustinuse proiectul de lege de la initierea si pâna la adoptarea sa. „Ministrul Justitiei, ce nerusinare, se disculpa prin sofismul potrivit caruia proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost initiat sub executivul precedent. De parca n-ar conta cine a validat efectiv aceasta lege strâmba. Si de parca executivul precedent n-ar fi fost sustinut de aceeasi majoritate pesedista. Tudorel Toader si mai-marii regimului Dragnea sunt de vina, pentru ca în mandatul lor si sub presiunea ori autoritatea lor, parlamentul a adoptat legea cu pricina în pofida avertismentelor pe buna dreptate alarmate si repetate ale expertilor, ale societatii civile, ale presei care nu minte”, se mentiona în articolul „Tudorel Toader si legea borfasilor”. Toader acuza Deutsche Welle de desfasurarea unei „campanii sistematice de denigrare”, în perioada 2018-2019 fiind publicate „peste 85 de articole denigratoare”. „Exercitiul libertatii de exprimare comporta datorii si responsabilitati. Distorsionarea realitatii, operata cu rea-credinta, depaseste limitele libertatii de exprimare. Insinuarile facute au fost susceptibile sa creeze o imagine eronata în ochii publicului si având în vedere calitatea pârâtului Deutsche Welle este cel putin evidenta reaua-credinta ce caracterizeaza acest articol”, a apreciat fostul ministru. Acesta a solicitat plata de catre Deutsche Welle a 2 milioane lei cu titlu de despagubiri, retragerea articolului de pe pagina de internet a postului, ca si publicarea eventualei sentinte de condamnare în doua numere consecutive a trei cotidiane nationale si pe pagina de internet a postului de radio. O a doua actiune a fost înaintata împotriva postului „Europa Libera”, care a publicat la începutul acestui an un articol „Tara în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura detinutilor”, în care se faceau referiri si la legea recursului compensatoriu. Tribunalul nu a stabilit înca data primului termen de judecata pentru niciuna dintre cele doua actiuni.
