Întocmai ca la carte, legea bugetului de stat pe anul curent a fost adoptata cu trei zile înainte de expirarea exercitiului bugetar al anului precedent 2021. Spunem ”ca la carte”, întrucât Legea 317/2021 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2022, nu numai ca trecuse prin toate procedurile parlamentare pâna la data de 28 decembrie 2021, dar era si promulgata de Presedinte si publicata în M. Of. nr. 1238 din aceeasi data. Performanta este una rara, daca privim lunga serie a exercitiilor precedente, când întârzierile au depasit si cu 2-3 luni termenul legal, care este ”cu cel putin trei zile înainte de expirarea exercitiului bugetar” (Legea privind finantele publice 500/2002). În anii care au cunoscut întârzieri de acest fel s-a mers pe o alta varianta, de altminteri legala, regasita în acelasi act normativ. Respectiv, de a se aplica – pâna la adoptarea bugetului noului an - cotele prevazute în bugetul anului precedent, fara ca limitele lunare de cheltuieli sa depaseasca 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent (sau 1/12 din sumele propuse prin noul buget, daca acestea sunt inferioare celor din anul precedent) (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37954). Punctualitatea legiuitorului, mentionata anterior, o putem pune pe seama contextului crizelor de tot felul si a necesitatii de a nu se afecta implementarea PNRR si CFM 2921-2020. Ca în fiecare an, si pentru cel curent (2022), legea bugetara prevede si autorizeaza ”veniturile pe capitole si subcapitole si cheltuielile pe destinatii si pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat (…)”, ca într-o anexa sa redea ”Sinteza bugetului de stat, detaliata la venituri pe capitole si subcapitole, iar la cheltuieli, pe parti, capitole, subcapitole, paragrafe, respectiv titluri, articole si alineate.” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/249991). În perioada dezbaterii legii bugetare anuale (2022) si pâna la adoptarea acesteia s-au luat în calcul evolutiile interne si internationale si o crestere reala a PIB de 4,6-. Valoarea nominala a PIB fiind estimata la 1.317,3 miliarde lei (pentru 2020), bugetul de stat a fost stabilit la venituri în suma de 216.444,7 milioane lei, iar la cheltuieli în suma 301.729,9 milioane lei. Deficitul rezultat: 85.285,2 milioane lei. Totodata, legea prevede si un plafon pentru creditele de angajament, cifrat la 497.271,3 milioane lei. Probabil si cei mai neinitiati în materie de finante publice realizeaza ca o lege de acest fel are la baza reglementarile din domeniul fiscal, aplicabile în anul pentru care se aproba respectivul buget. Dar, odata adoptat un astfel de act normativ, ramâne el batut în cuie, pâna la aprobarea prin lege a bugetului anului urmator? Evident ca nu. Doua importante legi glasuiesc tocmai în acest sens: ”Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pâna la data de 30 noiembrie.” (Legea privind finantele publice 500/2002, art. 6 alin. 1); ”Orice rectificare a bugetului de stat trebuie sa aiba în vedere concluziile raportului semestrial privind situatia economica si bugetara, precum si opinia Consiliului Fiscal cu privire la acesta.” (Legea 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare, Art. 23, al. 1, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/118059). Daca o lunga serie de ani nu s-a recurs la rectificari bugetare în intervalul ianuarie-iunie (fiind interzis, cf. Art. 23, al. 2 din ultima norma citata – ”Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de doua rectificari bugetare si acestea nu pot fi promovate în primele sase luni ale anului”), ulterior, din ratiuni de criza a fost legiferata o alternativa. Si anume, ”în cazul înrautatirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici, poate fi promovata o rectificare bugetara în primul semestru al anului.” (Legea 270/2013 pentru modificarea si completarea Legii 500/2002 privind finantele publice, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/151929). Asa se face ca, de pilda, în anul 2020 au avut loc trei rectificari bugetare, din care una extrem de timpurie – în aprilie (OUG 50/2020, privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, M. Of. nr. 322 din 17 aprilie 2020), la doar trei luni de la adoptarea legii care facea obiectul rectificarii. În anul urmator (2021) au avut loc doua asemenea rectificari de buget, ambele în semestrul II... Dar sa revenim la datele anului în curs, legate de rectificare. Aceasta ar fi prima din exercitiul financiar aflat în derulare, existând o mare probabilitate sa mai fie urmata doar de maximum una, pâna la fine de an. Oprindu-ne asupra elementelor nou aparute dupa data aprobarii initiale a bugetului de stat pe anul 2022, sa spunem ca prognoza macroeconomica de vara (iulie 2022) avanseaza o valoare nominala a PIB de 1.372,5 miliarde lei, pentru acest an. Reamintim ca, la elaborarea legii (decembrie 2021), s-a avut în vedere o valoare nominala de 1.317,3 miliarde lei pentru PIB-ul anului 2022, abaterea pozitiva depasind 10-. Apoi, ”Executia bugetului general consolidat pe primele sase luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 miliarde lei, în scadere fata de deficitul de 33,81 miliarde lei înregistrat la aceeasi perioada a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scadere cu 1,15 puncte procentuale pe primele sase luni ale anului 2022 fata de aceeasi perioada a anului 2021, de la 2,86- din PIB la 1,71- din PIB.” (Nota de fundamentare a OG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFProiectordonantarectifbugstat_11082022.pdf). Tot în primul semestru a.c., observam ca veniturile bugetare au fost de 216,7 miliarde lei (cu 22,9- peste cele din perioada similara a anului trecut), iar cheltuielile nu au depasit 240,2 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu doar 14,3- fata de perioada similara a anului trecut. Toate acestea reclama reevaluari majore ale bugetului de stat, ce urmeaza a se concretiza într-un act normativ de rectificare (OG), al carui proiect a fost deja elaborat de ministerul de resort (MF). Dincolo de informatiile de ordin cifiric expuse, si alte elemente sunt de natura sa justifice grabirea rectificarii. Între acestea, o serie întreaga de acte normative adoptate în prima parte a anului current, de la – de exemplu – OG 16/2022 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal (…), pâna la diversele OUG si HG vizând masuri de protectie sociala, de sprijin a mediului de afaceri, acordarea de asistenta umanitara cetatenilor straini sau apatrizilor aflati în situatii deosebite, proveniti din zona razboiului ruso-ucrainean etc. În esenta, rectificarea este proiectata sa conduca la modificarea veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2022, astfel: veniturile se majoreaza (ps) cu 29.941,6 milioane lei, iar cheltuielile se majoreaza (ps) cu 32.591,0 milioane lei. Deficitul cash al bugetului general consolidat se majoreaza cu 2.649,4 milioane lei. Cu referire stricta la modificarea veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2022, remarcam ca veniturile se majoreaza (ps/unele cresc, altele scad) cu 21.493,9 milioane lei; în acelasi timp, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2022, se majoreaza (ps) cu suma de 26.447,2 milioane lei, iar deficitul se majoreaza cu suma de 4.953,3 milioane lei (OG cu privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/Proiectordonantarectifbugstat_11082022.pdf). Rectificarea, fiind una pozitiva, face ca unor ordonatori de credite bugetare (ministere etc.) sa li se suplimenteze substantial alocarile pentru acest an. Situatie nemaiîntâlnita în trecut, se detaseaza aici Ministerul Energiei: cu cca. 2.500 milioane lei. Explicatia e simpla (efortul financiar este colosal), fiind vorba de asigurarea fondurilor necesare schemei de sprijin de compensare/plafonare a preturilor la energie electrica/gaze naturale. Suplimentarile pentru alti ordonatori au vizat asigurarea ”platii indemnizatiilor acordate la întreruperea activitatii în conditiile pandemiei, a alocatiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, precum si a drepturilor asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav” (cf. Nota de fundamentare a OG mentionate). Totodata, potrivit aceleiasi surse, se asigura fondurile necesare platii ”concediilor medicale, a medicamentelor si a serviciilor medicale, precum si pentru asigurarea hranei în spitale si a serviciilor medicale acordate refugiatilor din Ucraina”; nu a fost uitat nici mediul de afaceri si - la polul opus - nici cei ce necesita sprijin aflându-se în situatie de risc de deprivare materiala si/sau risc de saracie extrema. Iata cum arata un Top-6 al ordonatorilor carora li s-au suplimentat creditele bugetare: (1) Ministerul Finantelor – Actiuni Generale: +9.330,3 milioane lei; (2) Ministerul Muncii: +5.250,1 milioane lei (ps); (3) Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: +2.719,7 milioane lei (ps); (4) Ministerul Sanatatii: +2.642,8 milioane lei (ps); (5) Ministerul Energiei: +2.482,6 milioane lei (ps); (6) Ministerul Transporturilor: +2.000,0 milioane lei (ps). Faptul ca rectificarea a fost pozitiva nu a exclus însa ca unor ordonatori principali de credite sa li se fi diminuat creditele bugetare stabilite initial. Top-6 (”taieri”): (1) Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei (ps); (2) Ministerul Mediului: -434,4 milioane lei (ps); (3) Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei; (4) Serviciul de Telecomunicatii Speciale: -151,0 milioane lei (ps); (5) Ministerul Finantelor: -146,9 milioane lei; (6) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara: -84,1 milioane lei. Explicatia ”taierilor”: s-au identificat la nivelul respectivilor ordonatori economii (sume necheltuite) la diverse structuri de cheltuieli - cu personalul, bunurile si serviciile, de capital ori cu proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile.
