Sâmbata dupa amiaza, la o zi distanta dupa ce rezolutia propusa de Statele Unite si Albania în Consiliul de Securitate a fost respinsa, iar China s-a abtinut în mod notabil, cele mai importante banci chineze de stat au primit instructiuni de limitare a tranzactiilor cu Rusia. Practic, în acest fel China se aliniaza partial sanctiunilor adoptate de americani si europeni ca urmare a invadarii Ucrainei. Aceasta masura nu este însotita si de o condamnare publica si formala a agresiunii ruse, ceea ce ridica semne de întrebare asupra duratei limitarii operatiunilor bancare, dar si asupra logicii care sta în spatele reactiei Chinei în acest context. Diplomatia Chinei în ultimele zece zile, mai ales în ultimele trei, de când Putin a atacat Ucraina, consta într-o combinatie de contorsionism verbal si decizii cu jumatati de masura. Pe de o parte, încearca sa se strecoare între nevoia de a evita o aliniere prea rapida si vizibila cu Statele Unite si cea de a mentine credibilitatea ideii de suveranitate, pe care o pune în mod oficial în inima politicii sale internationale. Pe de alta parte, China încearca sa obtina un profit economic maxim din întreaga situatie, fara a neglija faptul ca pozitia de mare putere vine cu o serie de responsabilitati si asteptari, inclusiv unele din partea satelitilor politici pe care nu-si poate permite sa-i dezamageasca. Cum se împaca discursul liderilor chinezi, pentru care conceptul de suveranitate este sacrosanct, cu refuzul de a recunoaste natura agresiunii putiniste, apoi cu refuzul de a participa la sanctiunile contra agresorului? Aflati amanunte din textul Danielei Zaharia de pe presshub.ro.
