Te uiti foarte atent, dar ochii tai nu pot sa vada. Îti simti toate rotitele învârtindu-se aproape de înrosire si tot ce îti învaluie simturile sunt pietrele si crengile cazute în jurul tau. Te asezi istovit pe bolovanul învelit în muschi de lânga tine, îti prinzi capul în mâini si respiri în oftat. Lumea e asa cum a fost facuta si trebuie sa simti durerea neputintei în fiecare fibra. Ea nu se schimba dupa (...)
