Economia României a încetinit în partea a doua a acestui an iar cresterea reala a PIB va fi probabil în jur de 2-, sub cea prognozata, se arata în Raportul de analiza a convergentei "România - Zona Euro MONITOR" nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Daianu. "Si 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflatia a mers în jos, în ton cu evolutia în Europa, chiar daca mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului si cresterea reala a PIB va fi probabil în jur de 2-, sub cea prognozata. Cea mai acuta problema a României (alaturi de deficitele externe si slabiciuni institutionale) este deficitul bugetar, care în 2023 a ramas probabil în jur de 6- din PIB - precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeana, a fost 6,23-). România este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Tinta asumata de guvern pentru 2023, de 4,4- din PIB, a fost nerealista si judecata ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a carei constructie a fost cu hibe (venituri supraestimate si cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de masuri fiscal-bugetare care sa permita îndreptarea deficitului bugetar catre 3- din PIB în câtiva ani", se mentioneaza în raport. Conform sursei citate, dezbaterea publica privind corectarea deficitului - pe parte de venituri versus pe parte de cheltuieli a evidentiat multa demagogie, detasare de realitate, neîntelegerea unor compromisuri (trade-offs) inevitabile în politica economica. "Nu se poate obtine reducerea deficitelor fara dureri, fara a distribui efortul de corectie echitabil. Daca fiecare vrea sa fie scutit de participarea la acest efort, cine sa suporte povara? Si nici nu este normal ca cei mai neajutorati sa fie cei care suporta costul cel mai mare. Pentru orice analiza serioasa este clar ca ajustarea trebuie facuta în principal pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contributii ultrajoase (circa 27- din PIB, când media în UE este de peste 40- din PIB), cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor aproape institutionalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36- fata de media din UE de circa 5-, aceasta este alternativa de bun simt, logica", se mentioneaza în raport. Potrivit documentului, România trebuie sa cheltuiasca mai eficient si de aceea sunt necesare spending reviews (cum se fac în OCDE, organizatie în care România vrea sa intre) - pentru 2023 trebuie elaborate asemenea documente pentru sanatate si educatie. "Dar nu poti taia cheltuielile publice cu satârul într-o tara în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetatenii sunt privati de bunuri publice si servicii în cantitatea necesara. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie sa faca bugetul public. De la un prag critic în jos, reducerea drastica de cheltuieli publice poate cauza un mare salt de ineficienta si stricaciuni de ansamblu economiei", se mai precizeaza în raport. Pe de alta parte, desi necesara, Legea Pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetara, precizeaza sursa citata. "Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi sa fie esalonata, pe câtiva ani. A crede ca se poate realiza corectia deficitului bugetar prin taxa prin inflatie (engl. inflation tax) este o iluzie; aceasta taxa poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai daca ar mai exista un alt mare soc pe latura ofertei, care sa creeze un nou puseu inflationist si care sa nu fie urmat de indexari de salarii si pensii compensatorii. Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care sa corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri si portite), ce este rezultat si al capturarii politicii fiscale de catre grupuri de interese. Trebuie totodata sa se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revolutie în acest sens, ce implica nu numai digitalizare. În acest scop este nevoie si de combaterea ferma a evaziunii fiscale si a optimizarilor fiscale", se mai precizeaza în material. Reforma fiscalitatii implica si reforme privind piata muncii, care este puternic distorsionata. Din populatia activa, numai 5,5 milioane sunt cu contracte de munca. "Foarte multe persoane lucreaza în economie informala, peste 1,5 milioane sunt platite cu salariul minim, multi cetateni nu contribuie la sistemul de asigurari. România are cea mai scazuta participare pe piata muncii în UE - 68- fata de peste circa 78- în UE. Sunt multe de remediat pe piata muncii, cum arata si rapoarte ale BM si FMI, ale CE. Si PNRR are prevederi în acest sens, asa cum are privind reforma fiscala. Contextul schitat mai sus privind economia româneasca subliniaza, fie si implicit, importanta enorma a fondurilor europene (PNRR si CFM) - pentru reforme necesare si finantarea de proiecte importante, digitalizare, tranzitie energetica, dezvoltarea infrastructurii, competitivitate. Banii europeni pot atenua efectul contractionist inevitabil al corectiei deficitului bugetar. Aceasta corectie este necesara si pentru a diminua deficitul de cont curent, care în 2023 se situeaza probabil în jur de 7- din PIB (sub cel de aproape 9- în 2022). Este de notat ca sistemul bancar românesc a rezistat bine la socuri si ca va fi pusa în functiune, în sfârsit, Banca de Dezvoltare.", mai arata raportul. AGERPRES
