“De nu vrei probatiune, la pârnaie, natiune!”, “Injustitie în Justitie” si “Justitia ne-a dat dreptate, Ministerul Justitiei NU”. Asta se putea citi pe pancartele cu care consilierii de probatiune din Iasi au pichetat ieri Curtea de Apel. Grevistii au vrut sa atraga atentia asupra discriminarilor salariale de care au parte, în conditiile în care, desi apartin de Ministerul Justitiei, nu au beneficiat în ultimii ani de aceleasi drepturi salariale precum colegii lor de la instantele judecatoresti. FOTO: Imagini de la protestul consilierilor de probatiune din Iasi Miscarile greviste ale consilierilor de probatiune din întreaga tara au debutat în octombrie, cu greva japoneza mai întâi, apoi cu greva de avertisment. Consilierii de probatiune se plâng ca sunt oropsitii familiei “Justitie” si ca, dintr-o eroare a angajatorului, Directia Nationala de Probatiune, au ajuns ca din 2018, când s-a produs o scadere drastica a salariilor lor, lefurile sa ramâna neschimbate. Daca li s-ar face dreptate, sustin ei, ar trebui sa primeasca pâna la 2.500-3.000 de lei în plus la salariu. O eroare la grila de salarizare? Greseala care a dus la discrepanta dintre salariile consilierilor din serviciile de probatiune si cea a restului angajatilor din Justitie pleaca, în cazul lor, de la modul în care a fost stabilita grila de salarizare. Salariile de baza în probatiune au avut ca formula de calcul o valoare de referinta sectoriala care se înmultea cu un coeficient de ierarhizare. Iar Directia Nationala de Probatiune a plafonat aceasta valoare de referinta sectoriala la 305 lei. Pentru a depasi aceste plafonari, din 2007 serviciile de probatiune si-au tot cautat dreptatea în instantele de judecata. În 2016 au obtinut o valoare de referinta sectoriala de 605 lei, însa acest lucru s-a întâmplat dupa adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. În aceste conditii, în legea nou publicata angajatii serviciilor de probatiune erau platiti tot dupa valoarea de referinta de 305 lei. Acum, consilierii de probatiune cer ca macar la elaborarea Bugetului de Stat pe 2023 sa nu fie uitati. În plus, aduc si argumente prin care demonstreaza ca serviciile de probatiune au adus sume importante la bugetul statului. De exemplu, doar economiile realizate prin munca în folosul comunitatii prestata de persoanele condamnate si supravegheate de consilierii de probatiune, pe durata unui an, sunt de peste 42 milioane de lei, sustin angajatii din probatiune. Ei au obtinut acest calcul înmultind numarul minim de ore prevazut de lege pe persoana condamnata la munca în folosul comunitatii, cu 50.0000 (adica jumatate din efectivul persoanelor aflate în supraveghere). În anul 2021, în evidenta serviciilor de probatiune din tara erau 103.899 de persoane, unele dintre ele condamnate pentru infractiuni foarte grave (infractiuni de omor, dare de mita, trafic de influenta, tentativa la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuala si viol), supravegheate de 647 consilieri. E de 60 de ori mai ieftin pentru stat În plus, serviciile de probatiune, care îi supravegheaza pe condamnatii la pedepse cu închisoarea, cu suspendare sau amânare, au calculat si ce economii se fac prin faptul ca acestia nu mai sunt tinuti în penitenciare, pe cheltuiala statului, ci supravegheati în state de libertate. Astfel, au ajuns la concluzia ca e de 60 de ori mai ieftin pentru statul român sa foloseasca serviciile de probatiune. Cu alte cuvinte, “o persoana care executa sanctiunea penala în libertate, sub supravegherea consilierilor de probatiune, costa statul român de 60 de ori mai putin decât una care îsi executa pedeapsa în închisoare. Astfel, în anul 2021, Administratia Nationala a Penitenciarelor raporta suma de 5.875 de lei (cheltuieli de întretinere si de personal) reprezentând costul mediu lunar al unui detinut, în timp ce costul mediu lunar al unei persoane aflate în supravegherea sistemului de Probatiune, în anul 2021, a fost de 107,58 lei”, se arata într-un comunicat al Sindicatului National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP). Amânati de mai bine de un an Dupa însumarea mai multor argumente banesti în favoarea serviciilor de probatiune, SNCSP a ajuns la concluzia ca „statul român a realizat o economie anuala de aproximativ 6,5 miliarde de lei cu o investitie de numai 85 milioane de lei, cât a reprezentat bugetul Directiei Nationale de Probatiune, pentru întreg sistemul national, în anul 2021”. Strategia Nationala de Dezvoltare a Sistemelor de Probatiunea din România pentru perioada 2021 – 2025, aprobata anul trecut prin Hotarâre de Guvern, prevede la punctul 9, obiectivul strategic privind “Realizarea demersurilor de îmbunatatire a salarizarii personalului de probatiune”. Termenul de implementare asumat de Ministerul Justitiei pentru acest obiectiv a fost al treilea trimestru din 2021. A trecut între timp si al treilea trimestru din 2022, dar obiectivul ministerului este înca departe de a fi fost îndeplinit.
