Zilnic, citim stiri despre progresele facute în medicina, si nu numai, cu ajutorul inteligentei artificiale (AI). Vorbim despre inteligenta artificiala cu respect, fascinatie dar si cu teama. Lumea întreaga este uimita de performantele înregistrate de medicina, de pilda, cu ajutorul AI. Aproape ca nimeni nu mai vorbeste despre cercetare medicala fara sa aminteasca si despre avantajele oferite de inteligenta artificiala. AI pare sa fi devenit panaceul universal de la care asteptam raspunsuri si solutii pentru boli incurabile ori pentru o viata lunga si de calitate. Pe de alta parte, coplesiti de inteligenta abstracta care pare sa depaseasca capacitatile unui om, cei din tabara scepticilor privesc cu retinere acest fenomen si nu ezita sa-si manifeste teama ca profesionistii din Sanatate vor ajunge sa fie înlocuiti de computere. În acest context, Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”, din Iasi, membru al Academiei de Stiinte Medicale din România face o analiza a importantei dar si a limitelor inteligentei artificiale, vorbind despre rolul si locul ei în dinamica practicii si cercetarii medicale. Inteligenta artificiala este „studiul calculelor care fac posibila capacitatea unei masini de a percepe, rationa si actiona”. Matematicianul britanic Alan Turing (1950) a definit comportamentul inteligent a unui computer drept capacitatea de a atinge performante la nivel uman în domeniul cognitiv (testul Turing). Ultimii 20 de ani au înregistrat o crestere a interesului pentru IA în domeniul medical - o adevarata revolutie, care a generat multe asteptari. Medicina moderna se confrunta cu provocarea achizitionarii, analizei si stocarii unor cantitatii mari din cunostintele necesare pentru rezolvarea problemelor clinice complexe. Dezvoltarea inteligentei artificiale medicale, legata de dezvoltarea programelor de AI au fost destinate pentru a ajuta clinicianul în formularea unui diagnostic, luarea deciziilor terapeutice si predictia rezultatelor. Acestea sunt concepute pentru a sprijini munca oamenilor din asistenta medicala în îndatoririle lor zilnice, ajutând la îndeplinirea sarcinilor care se bazeaza pe manipularea datelor si a cunostintelor. S-a ajuns la un asemenea progres prin alinierea a patru factori majori: 1. BAZE MARI DE DATE ; 2. CRESTEREA PUTERII DE CALCUL (algoritmi ML gasiti în „Învatare profunda” necesita milioane de calcule de algebra liniara); 3. ALGORITMI DE ÎNVATARE PROFUNDA au devenit abordarea principala pentru a crea inteligenta si cognitiv la niveluri care depasesc capacitatile unui om, de la recunoasterea imaginii la prelucrarea digitala a limbajului (NLP) si 4. INVESTITII NEMASURATE. Spre exemplu, în chirurgie, IA ajuta mai ales pentru a spori, mai degraba decât pentru suplini, elementul uman. AI se gaseste în toate fazele interventiei chirurgicale, de la diagnosticul preoperator, la evaluarea riscurilor intraoperatorii si la predictia complicatiilor postoperatorii si la aprecierea prognosticului pe termen lung. Revolutia cognitiva pe care o promite IA va putea suplea lipsa de medici cel putin în domenii precum radiologia si anatomia patologica, dar nu va înlocui medicul, mai ales în luarea deciziilor terapeutice. În ciuda a mai putin de 10 ani de inovatie, modelele IA pot ajunge la performantele umane în unele etape ale îngrijirii pacientului. Aceasta explozie aduce cu sine numeroase provocari, variind de la dileme etice la probleme de siguranta a prelucrarii datelor, care vor necesita o analiza atenta si politici adecvate. Daca vorbim de chirurgia digitala, ea va crea un cadru global pentru instruire chirurgicala, educatie, planificare. Chirurgia digitala nu este ultimul pas în evolutie, ci doar urmatorul, este o piatra de încercare pentru chirurgia centrata pe computer si noua era a chirurgiei automatizate, învatare robotica, medii augmentate. Chirurgia digitala (CD) care exista deja (ex. chirurgia robotica) va valorifica puterea si conectivitatea IA, resursa semnificativa pentru chirurgii urmatorului deceniu - în special prin învatare automata, atât la nivel regional, cât si global. Este a 3-a revolutie în chirurgie. CD va ajuta chirurgul sa gestioneze problemele, sa interpreteze mediul chirurgical complex, sa eficientizeze echipa chirurgicala pentru a îmbunatati rezultatele. CD va ajuta personalul sa devina mai performant, sa înteleaga nevoile chirurgului si ale echipei operatorii, încât sa ofere îngrijiri mai bune pacientilor. CD va ajuta administratia sa aiba o perspectiva clara asupra a ceea ce se întâmpla în Sala de Operatie, pentru a ajusta resursele financiare, va îmbunatati eficienta tratamentului chirurgical prin prisma rezultatelor, prin furnizarea de îngrijiri eficiente, mai accesibile unui numar mai mare de bolnavi din întreaga lume (globalizarea chirurgiei). Prin valorificarea datelor, optimizarea celor mai bune practici, si perfectionarea chirurgilor se vor asigura îngrijiri de calitate, se va reduce variabilitatea rezultatelor, identificând factorii care influenteaza si îmbunatatesc rezultatele. CD ofera mari oportunitati: îmbunatatirea antrenamentului, deci a învatamântului chirurgical, transparentizarea Salilor de Operatie, descoperirea factorilor care pot influenta rezultatele postoperatorii. CD se sprijina pe: robotica chirurgicala, instrumentar avansat, vizualizare îmbunatatita, conectivitate si analiza datelor. Pentru a se dezvolta este necesara stabilirea unei infrastructuri care sa permita integrarea perfecta a roboticii, a AI, a instrumentarului avansat, modalitati de formare avansata, programe educationale care sa permita dezvoltarea rapida a inovarii si a progresului chirurgical. Beneficiile chat-ului GPT în domeniul sanatatii sunt numeroase: medicii pot raspunde rapid si precis la întrebarile pacientilor, pot oferi sfaturi medicale (pot genera raspunsuri personalizate), se pot eficientiza procesele administrative, permitând îngrijirea mai eficienta a pacientului. Aceasta tehnologie ajuta la reducerea timpilor de asteptare si ofera pacientilor o îngrijire personalizata. Se crede azi ca IA va putea înlocui medicul în viitorul apropiat, fapt iluzoriu si chiar de nedorit. În aceste conditii unii se întreaba daca mai este valabil juramântul lui Hipocrate. Eu cred ca acest cod etic al medicului care a condus medicina milenii este mai valabil azi ca oricând. Cel mai important lucru în practicarea medicinei este umanismul profund al profesiei noastre, este empatia transmisa omului bolnav pe care niciun calculator nu o poate genera. Si astazi se constata prin înalta tehnologie, globalizare, depersonalizare a bolnavului ca aceasta putere miraculoasa a medicului de a mobiliza puterile vindecatoare ale pacientului, devenit adesea un numar, diminueaza. Daca pierdem acest dar divin am pierdut totul. Pentru ca „stiinta fara constiinta este ruina sufletului” (Science sans conscience n est pas que ruine de l ame”-Francois Rabelais)”.
