Prof. Univ. Dr. Dan Mârtu, medic primar ORL: „Deviatia de sept este o afectiune destul de frecventa, de altfel se estimeaza ca se întâlneste la 80- din populatie. De multe ori, daca deviatia nu este pronuntata, simptomatologia este minora si se traduce doar prin episoade tranzitorii de obstructie nazala uni sau bilaterala. Uneori însa, în functie de gravitatea ei, poate sa afecteze calitatea vietii prin obstructia nazala, ce face respiratia dificila. Vorbim de deviatie de sept atunci când se constata la examenul rinoscopic o deplasare spre stânga sau spre dreapta a septului nazal, perete care desparte fosele nazale. Septul nazal este o formatiune osteo cartilaginoasa, situata în plan vertical, care în conditii ideale separa simetric cele 2 fose nazale. Deviatia de sept poate fi simptomatica sau asimptomatica, în functie de marimea deformarii septului nazal, care poate fi situata în zona anterioara, cea mijlocie sau posterioara a foselor nazale. Deviatia de sept poate fi congenitala, din nastere, sau poate fi provocata de factori externi. Cauzele de natura externa care pot duce la deviatii ale septului sunt traumatismele, care pot provoca fractura oaselor nazale, sau luxatia cartilajelor nasului. Ca factori de risc enumeram: practicarea sporturilor extreme, sau de contact (box, lupte, karate) cu un risc ridicat de accidentare, cât si ignorarea masurilor de siguranta, atunci când ne aflam la volan sau în alte situatii în care exista un risc crescut de accidentare. Simptomele pot fi destul de deranjante, în functie de cât de mare este disfunctia respiratorie provocata de deviatia septului. În formele minore simptomele trec aproape neobservate. Alteori, o deviatie de sept poate duce la congestie nazala continua, o respiratie îngreunata, secretii nazale (rinoree), sângerare nazala, hiposmie (diminuarea mirosului), respiratie zgomotoasa, cu suieraturi, apnee de somn (pauze între respiratii în timpul somnului cu durata mai mare de 10 secunde care se pot prelungi, în cazuri grave, pana la 60 de secunde), trezirea cu gura uscata (semn ca persoana doarme cu gura deschisa din cauza dificultatilor de respiratie) si infectii recurente ale sinusurilor. Tulburarile de somn, la rândul lor, pot determina nervozitate, scaderea performantelor fizice (fapt important mai ales pentru sportivi), cât si a performantelor intelectuale. Deviatia de sept poate afecta si functia trompei lui Eustachio, conduct ce face comunicarea între rinofaringe si urechea medie si astfel se poate dezvolta si o patologie la nivelul urechii. În situatia unei simptomatologii deranjante, pentru un diagnostic de certitudine, se efectueaza o serie de investigatii care încep cu examenul clinic general, urmat de un examen ORL. Endoscopia rinosinusala este importanta pentru a vizualiza interiorul foselor nazale. Se observa peretele extern, unde se gasesc cornetele nazale, care daca sunt marite de volum, pot determina de asemenea dificultati respiratorii si peretele intern, septul nazal. Se recomanda o radiografie si eventual o tomografie computerizata, prin care se obtin mai multe detalii despre structurile osoase si starea sinusurilor. Daca pacientul este propus pentru interventie se recomanda un examen cardiologic dar si o serie de analize de sânge (hemoleucograma, coagulograma, transaminaze, glicemie etc.). Deviatia de sept se poate corecta doar chirurgical (septoplastie), atunci când pacientul acuza simptomele mentionate. Interventia consta în repozitionarea septului nazal în pozitia corecta, în asa fel încât fosele nazale sa aiba dimensiuni egale. Practic, septoplastia presupune efectuarea unei incizii în mucoasa nazala, decolarea acesteia de pe os sau cartilaj si îndepartarea excesului de os sau de cartilaj. Fosele nazale se meseaza pentru a evita o eventuala sângerare. Interventia se realizeaza în interiorul nasului, cu o incizie de circa 1,5 cm, si nu exista cicatrici vizibile la exterior. Dupa interventia chirurgicala, pacientii se pot externa imediat sau dupa o zi de spitalizare. Pacientul va mentine mesele în nas, si se va renunta la ele la 1-2 zile dupa externare, atunci când acesta se va prezenta la control. Postoperator este necesar un repaus de câteva zile, timp în care trebuie sa se acorde o atentie sporita igienizarii zonei si sa se protejeze de lovituri. Fara o toaletare a zonei si fara consultul post-operatoriu de specialitate, se pot forma cruste care sa obstructioneze caile nazale. În mod normal, singura maniera în care poate fi corectata deviatia de sept este operatia. Daca însa, din diverse motive care tin de starea de sanatate a pacientului, operatia nu este recomandata, atunci se poate apela la solutii care sa amelioreze simptomele acestei afectiuni. Printre aceste solutii se numara medicamentele decongestionante, spray-ul cu apa de mare pentru decongestionarea cailor nazale, diverse preparate pe baza de menta sau eucalipt care pot ajuta la usurarea respiratiei, antihistaminice, la recomandarea medicului“
