Acuzati ca au jefuit un naiv ademenit cu promisiunea unor servicii sexuale, doi ieseni au ajuns în situatia de a cere despagubiri statului pentru perioada petrecuta în detentie. Rechizitoriul întocmit de procurori nu a fost suficient pentru ca cei doi sa fie condamnati, iar consecintele vor fi suportate de contribuabili. În vara lui 2017, Ionel N. si Andra G. au închiriat un apartament în Piatra Neamt. Conform procurorilor, în apartamentul respectiv tânara de 20 de ani urma sa ofere servicii sexuale contra cost. Pe 31 august însa, unul dintre clienti a avut ghinion. La scurt timp dupa ce ajunsese în apartament, a fost interpelat de „logodnicul” fetei, care l-a jefuit de cei 200 de lei pe care îi avea asupra sa. Pâna sa fie trimisi în judecata pentru tâlharie, Ionel N. a petrecut patru luni în arest, dupa care a fost trecut în arest la domiciliu, iar Andra G. a petrecut si ea patru zile dupa gratii. Procesul s-a finalizat în 2021, când amândoi au fost achitati, judecatorii apreciind ca nu exista suficiente probe pentru condamnare. La scurt timp dupa achitare, Ionel N. si Andra G. au depus pe rolul Tribunalului o actiune prin care cereau obligarea statului la plata a 200.000 euro, respectiv 100.000 euro ca daune morale pentru privarea de libertate pe durata cercetarii penale si judecatoresti. Ionel N. a afirmat ca arestarea i-a produs suferinte fizice si psihice si l-a expus dispretului public, aducându-se o atingere grava onoarei si demnitatii sale. Conditiile de detentie, respectiv supraaglomerarea, hrana proasta si lipsa igienei reprezentau alte reprosuri aduse statului. Starea de sanatate i s-ar fi degradat, trebuind înca sa urmeze tratamente medicale. În plus, în perioada controlului judiciar nu putuse realiza venituri, nimeni nefiind dispus sa angajeze un potential infractor chemat saptamânal la politie sau la instanta de judecata. Din cauza stresului, începuse sa consume droguri si alcool. Argumente similare a prezentat si Andra G., aceasta precizând ca situatia în care fusese pusa dusesera la doua tentative de suicid pe parcursul procesului. Plângerile celor doi nu i-au convins pe magistratii Tribunalului. Acestia nu au gasit la dosar niciun înscris medical din care sa reiasa tentativele de suicid ale tinerei sau din care sa se poata deduce ca Ionel N. începuse sa consume alcool din stupefiante pentru a evita confruntarea cu libertatea. Totusi, conditiile de detentie prezentate de cei doi nu au fost contestate de reprezentantii statului, iar acestea au reprezentat baza deciziei luate de judecatori. „Desi masurile privative de libertate implica de obicei pentru persoana detinuta unele inconveniente, suferinta si umilinta survenite nu trebuie totusi sa le depaseasca în niciun caz pe cele pe care le presupune în mod inevitabil o anumita forma de tratament sau de pedeapsa legitima. De asemenea, pedeapsa închisorii nu determina pierderea, de catre detinut, a drepturilor garantate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Dimpotriva, în anumite cazuri, persoana privata de libertate poate avea nevoie de protectie sporita din cauza vulnerabilitatii situatiei sale si pentru ca se afla în întregime în grija statului. Curtea reaminteste în acest context ca art. 3 (din Conventie, n.r.) impune autoritatilor o obligatie pozitiva care consta în a se asigura ca orice persoana privata de libertate este detinuta în conditii care sunt compatibile cu respectarea demnitatii umane, ca modalitatile de executare a pedepsei nu supun persoana în cauza unei suferinte sau unei încercari de o intensitate care depaseste nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei si ca, tinând seama de cerintele practice ale detentiei, sanatatea si confortul persoanei sunt asigurate în mod corespunzator”, au citat magistratii dintr-o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Magistratii Tribunalului au apreciat totusi ca o suma de 37.500 lei este suficienta ca despagubiri pentru Ionel N., iar alte 22.000 lei, pentru Andra G. Sentinta a fost contestata de reprezentantii statului, dosarul intrând pe rolul Curtii de Apel.
