Ministerul Sanatatii, acuzat ca le rapeste bolnavilor de cancer si ultima sansa de tratament. Pentru a obtine singurul medicament care-i mai poate ajuta, bolnavii sunt nevoiti sa apeleze la instanta, unde toate institutiile cu atributii în domeniul sanatatii afirma ca problema nu e responsabilitatea lor. Solutia, simpla, sta de patru ani în sertarele ministerului. Elena G. a fost diagnosticata cu cancer ovarian, „carcinom seros ovarian de grad înalt”, în 2018. Dupa sase cicluri chinuitoare de chimioterapie cu platina a fost declarata libera de boala, în iunie 2020. Bucuria a fost însa scurta, deoarece la o investigatie CT s-a constatat boala în evolutie la nivel peritoneal. Au urmat alti doi ani de chimioterapie, de data aceasta fara succes, boala atacând si ficatul. În septembrie acest an, s-a încercat o operatie, dar boala era mai avansata decât se crezuse. Cum chimioterapia cu platina nu mai dadea rezultate, s-a recomandat Olaparib, medicament utilizat în carcinomul ovarian. Doar ca si de aceasta data s-a întâmplat ca în numeroase alte cazuri. Medicamentul este deosebit de scump, în functie de concentratie un flacon putând costa între 9.300 si 22.300 de lei. El este compensat în România doar în masura în care boala raspunde la chimioterapia pe baza de platina. Or, Elenei G. i se recomandase Olaparib tocmai pentru ca aparuse rezistenta la platina. Solicitarea femeii de i se aproba tratamentul a fost respinsa, iar aceasta a trebuit sa se adreseze instantei. „Medicul trebuia sa o informeze” Dosarul a ajuns pe 5 decembrie pe masa magistratilor Curtii de Apel, iar în fata acestora au fost chemati sa raspunda Guvernul, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Guvernul nici nu a catadicsit sa depuna vreo întâmpinare sau sa ceara administrarea vreunei probe. Ministerul Sanatatii a cerut respingerea plângerii ca inadmisibila. Reprezentantii acestuia au aratat ca includerea medicamentelor în lista celor pentru care este aprobata compensarea intra în atributiile ANMDM. Ministerul poate suporta contravaloarea tratamentului doar pentru indicatiile terapeutice autorizate pentru fiecare medicament în parte. Autorizarea unei noi indicatii terapeutice nu fusese solicitata de detinatorul autorizatiei de punere pe piata a Olaparib. O pozitie similara a fost adoptata si de CNAS, reprezentantii acesteia afirmând si ca nu exista studii clinice care sa confirme siguranta, eficacitatea si beneficiile clinice ale medicamentului. „Medicul curant al reclamantei avea obligatia sa o informeze cu privire la faptul ca medicamentul nu se acorda niciunui asigurat din cadrul sistemului public de asigurari sociale de sanatate, nu este introdus în Lista si nici în protocolul terapeutic aprobat, astfel ca pacientii nu pot avea o speranta legitima cu privire la decontarea acestui medicament si ca acestia urmeaza sa achite din resurse proprii contravaloarea medicamentului”, au precizat acestia. Lipsa unei solicitari de înscriere a unei noi indicatii terapeutice a fost invocata si de ANMDM. „Diagnosticul pus reclamantei nu se regaseste în rezumatul caracteristicilor produsului, ceea ce înseamna ca acest medicament nu este destinat tratarii bolii respective si sunt prescrise în afara unui protocol terapeutic a carui eficienta sa fie demonstrata prin studii clinice”, au apreciat reprezentantii Agentiei. Ei nu au facut însa nicio referire la dreptul legal al ANMDM de a demara din oficiu evaluarea medicamentului pentru extinderea indicatiilor terapeutice. Instanta a dat dreptate iesencei Magistratii Curtii de Apel au respins argumentele invocate de institutiile chemate în judecata. Elena G. nu contesta faptul ca tratamentul ce îi fusese recomandat nu se regasea pe lista celor aprobate spre compensare. Ea ceruse doar ca acest tratament sa îi fie asigurat pâna la solutionarea problemei includerii sale pe lista. De altfel, Elena G. se adresase instantei pe calea unei ordonante presedintiale, situatie în care solicita doar luarea unor masuri provizorii pâna la solutionarea fondului, în baza dreptului conferit de contributia sa la asigurarile de sanatate. „Câta vreme reclamanta solicita luarea unor masuri provizorii constând în recunoasterea cu titlu temporar a unui aparent drept de a beneficia de decontarea costurilor cu un medicament care se afla pe lista mentionata, dar pentru alte indicatii terapeutice, pâna la solutionarea actiunii ce are ca obiect obligarea autoritatilor publice pârâte la parcurgerea procedurii reglementate de art. 242 din Legea 95/2006 (procedura de includere pe lista, n.r.), este evident ca autoritatile care au atributii si drept de decizie în parcurgerea acestei proceduri sunt si cele care au obligatia luarii masurilor provizorii pretinse”, au apreciat judecatorii . Ei au adaugat ca femeia îsi întemeia solicitarea pe opinia unor medici care îi recomandasera medicamentul ca putându-se dovedi eficient. Pretentia sa era deci justificata. Ei au admis solicitarea Elenei G., obigând Guvernul, Ministerul Sanatatii, CNAS si ANMDM sa-i asigure medicamentul, în regim de compensare 100-. Sentinta Curtii de Apel nu este definitiva, ea putând fi atacata cu recurs în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie. O situatie deloc singulara Situatia Elenei G. nu este singulara, pe rolul Curtii de Apel aparând frecvent solicitari ale iesenilor bolnavi de cancer de a li se compensa un medicament care este teoretic recomandat pentru alte forme ale bolii. Ultima varianta a Listei medicamentelor de care beneficiaza asiguratii a fost aprobata în urma cu doi ani. Ea cuprinde însa doar recomandarile uzuale ale medicamentelor, neacoperind si situatiile în care medicii încearca si tratamente neincluse în indicatiile terapeutice standard. Pentru astfel de situatii, Ministerul Sanatatii a initiat un proiect de ordin privind prescriptia „off label” a medicamentelor. Conform proiectului, o comisie speciala ar urma sa aprobe decontarea medicamentelor pentru indicatiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului. Proiectul de ordin a parcurs etapa dezbaterii publice înca de acum patru ani, fara însa a mai fi propus spre aprobare Guvernului.
