Mama si fiu, doi ieseni s-au întâlnit în fata instantei, disputându-si banii investiti în gospodarie. Procesul a început acum trei ani, în fata Judecatoriei Hârlau, dar înca nu s-a terminat. Primele doua runde au fost câstigate, alternativ, de fiu, respectiv de mama, dosarul ajungând acum la Curtea de Apel. Viorica A. s-a adresat instantei din Hârlau în septembrie 2020, cerând instantei recunoasterea dreptului sau de creanta constând în lucrarile de investitii efectuate în gospodaria fiului sau, respectiv un grajd, o poiata pentru gaini, un gard si postamentul fântânii. Investitiile au fost evaluate de mama la 15.000 lei, bani pe care îi pretindea de la fiul sau. Conform plângerii depuse în instanta, parintii Vioricai A., bunicii tânarului, îi vândusera acestuia, în 2009, casa din satul Pârcovaci si terenul aferent, în suprafata de 4.247 mp. Casa, construita în 1956, se afla într-o stare avansata de degradare si nici anexele acesteia nu aratau prea bine. Daniel P., fiul, demolase grajdul vechi, înlocuindu-l cu o noua constructie. Era tot grajd, dar era locuibil, dotat cu centrala termica si finisat la interior si exterior. În gospodarie au mai fost construite o poiata compartimentata, un gard cu bordura de ciment si stâlpi metalici, iar postamentul fântânii a fost renovat. Femeia a precizat ca toate lucrarile fusesera facute pe banii ei, câstigati muncind în strainatate si dintr-un credit contractat de aceasta. În concedii, femeia lucra pamântul alaturi de fiul sau. Totul a mers bine pâna când Daniel P. s-a recasatorit. La îndemnul sotiei, tânarul îsi daduse mama afara din casa, refuzând totodata sa o despagubeasca pentru investitiile realizate. Nu o lasase nici sa-si ia lucrurile personale din casa. De partea cealalta, barbatul a precizat ca nimic din cele scrise de mama sa nu avea legatura cu realitatea. Grajdul fusese de fapt demolat chiar de bunicii sai, în 2010, pe când înca traiau. Cu banii lor si munca lui fusese ridicata noua constructie, în care bunicii si locuisera de altfel pâna la deces. Mama sa îsi vânduse apartamentul din Hârlau în 2017 si s-a mutat la fiu. Un an mai târziu, în lipsa lui, îsi luase lucrurile si se mutase la un concubin. Pe parcursul a trei zile, golise practic locuinta. La întoarcerea acasa, fiul gasise usile sparte, tevile taiate, centrala si electrocasnicele disparute. Portile de la cotet nu mai existau. Mama sa ar fi luat pâna si prizele si uneltele agricole sau hârtia igienica de la toaeta. Mai mult, îi strangulase si câinele. Întâmpinarea depusa de fiu a fost urmata de un raspuns al mamei, în care arata ca îsi mentine pretentiile. Afirmatiile fiului erau false. Au urmat interogatoriul reclamantei, audierea martorilor si depunerea la dosar a unei expertize. Fiul a lipsit de la propriul interogatoriu. A depus la dosar o cerere în care mentiona ca nu se afla în tara. În februarie anul trecut, Daniel P. a depus, prin avocatul sau, precizari în care invoca prescriptia dreptului de actiune al mamei sale. Codul Civil stabileste un termen general de prescriere de trei ani. Or, de la data construirii grajdului locuibil, trecusera cu mult mai multi. Acesta avea sa fie argumentul care i-a convins pe magistratii Judecatoriei Hârlau. Materialele pentru finisaje fusesera achizitionate în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013, deci constructia fusese facuta în 2010-2011. La acel moment era în vigoare vechiul Cod Civil, la care s-au raportat judecatorii, ca si la dispozitiile decretului 167/1958 privind precriptia extinctiva. Dat fiind momentul a care fusesera facute lucrarile, termenul de prescriptie de trei ani trecuse de mult. Judecatorii din Hârlau au acceptat exceptia ridicata de fiu. Ca urmare, au dispus respingerea plângerii depuse de Viorica A., fara a mai analiza fondul cauzei. Decizia Judecatoriei locale a fost contestata de mama în fata Tribunalului. Nici aici nu a fost dezbatut efectiv fondul, lupta dându-se tot pe exceptii. La Iasi, judecatorii au vazut lucrurile altfel decât se vazusera la Hârlau. Magistratii Tribunalului au apreciat ca dreptul la actiune al femeii se nascuse în 2017-2018. Termenul de trei ani expirase, într-adevar, dar aparea alt element juridic. Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Conform acestuia, prescriptia poate fi invocata „numai în prima instanta, prin întâmpinare sau, în lipsa invocarii, cel mai târziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate”. Or, fiul invocase exceptia abia în 2022, în plin proces. „Se constata ca pârâtul nu a invocat prescriptia dreptului material la actiune prin întâmpinare, astfel ca era decazut din dreptul de a o mai invoca ulterior, iar instanta nu putea invoca si analiza din oficiu aceasta exceptie”, au explicat magistratii Tribunalului. Acestia au decis trimiterea dosarului înapoi la Hârlau, pentru judecarea fondului. Decizia Tribunalului a fost contestata însa, de aceasta data de fiu. Recursul depus de acesta va fi judecat de Curtea de Apel. Daca aceasta instanta îi va da dreptate, procesul se va încheia. Daca nu, dosarul se va întoarce la Hârlau, iar lupta va fi luata de la capat.
