Primarul Iasului da ochi cu judecatorii într-un nou dosar. Dupa cazul „Skoda”, aflat pe masa magistratilor Judecatoriei Bârlad, Mihai Chirica va avea de dat raspunsuri si la întrebarile procurorilor DNA referitoare la modul în care au putut aparea 5 niveluri în plus la un bloc din Tatarasi, fara ca Primaria sa aiba nimic de comentat, ba dimpotriva. Municipalitatea a emis certificatul de atestare care mentiona ca s-a construit exact ce s-a autorizat. Formal, principalul vizat de procurorii DNA este fostul viceprimar, Gabriel Harabagiu, retras între timp din viata publica. Dupa cum rezulta însa din actele dosarului, acesta nu a facut altceva decât sa tina temporar stiloul în locul primarului Chirica. DNA a anuntat ieri trimiterea în judecata a fostului viceprimar Harabagiu, pentru fals intelectual si abuz în serviciu. În acelasi dosar, primarul Mihai Chirica va fi judecat pentru complicitate la abuz în serviciu si fals intelectual în forma continuata. Vor fi judecate si Anca-Nora Brândusescu, arhitectul-sef al municipiului si Mariana Popa, registrator în cadrul Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara, ca si SC Flux SRL, firma beneficiara a blocului supraetajat din Tatarasi. În 2012, firmei SC Flux SRL i-a fost aprobat un plan urbanistic zonal ce viza construirea în Tatarasi a unei cladiri cu doua niveluri în subsol, parter si un etaj. Trei ani mai târziu, pe strada Vasile Lupu erau finalizate lucrarile de construire a unui imobil, care însa nu semana cu autorizatia. Cladirea avea în total 9 niveluri: subsol, demisol, parter, mezanin, patru etaje si mansarda, cu 60 de apartamente, spatii comerciale, depozite si garaje. Amenajarea de apartamente nici macar nu era prevazuta în autorizatia eliberata în 2012. Dupa înca trei ani de la finalizarea lucrarilor, în octombrie 2018, a fost eliberat si certificatul de atestare a edificarii, conform caruia constructia rezultata corespundea cu cea autorizata. De fapt, certificatele, pentru ca procurorii mentioneaza existenta a trei certificate diferite, înregistrate însa sub acelasi numar în scriptele Primariei. FOTO: Blocul Flux din Tatarasi Documentele aferente blocului ar fi fost întocmite sub egida Ancai Brândusescu si semnate în final de Harabagiu, cu ajutorul lui Chirica. În baza certificatului de atestare, Mariana Popa ar fi operat intabularea noului imobil în cartea funciara, desi stia ca documentele ce însoteau cererea de intabulare nu reflecta situatia reala a imobilului. Beneficiarul direct al neregulilor era Flux SRL, care avea posibilitatea de a proceda la vânzarea apartamentelor din noul bloc. În cursul zilei de ieri, Mihai Chirica si-a sustinut nevinovatia, invocând ca principal argument faptul ca un primar nu poate, fizic, verifica toate actele care îi sunt prezentate spre aprobare. „Din punctul meu de vedere, este o interpretare abuziva si gresita a legii, dublata de o neîntelegere a mecanismelor functionarii administratiei publice. Un primar nu poate si nu trebuie sa verifice toate situatiile punctuale la care se refera documentele pe care le semneaza în calitate de demnitar. Verificarea situatiilor respective si întocmirea documentelor aferente sunt în responsabilitatea functionarilor desemnati conform fisei postului. Un primar semneaza mii si mii de documente, care sunt întocmite si verificate de functionari, potrivit legii si regulamentelor interne. Sunt nevinovat si voi demonstra acest lucru cu toate argumentele logice si juridice. Am încredere ca judecatorii vor face dreptate, astfel încât imaginea si activitatea municipalitatii si a mea, ca primar, sa nu mai aiba de suferit!”. O pozitie similara a fost adoptata de Chirica si în cazul dosarului „Skoda”, în care este de asemenea acuzat de abuz în serviciu. Dosarul a fost trimis în instanta la începutul anului trecut, iar pozitia procesuala a avocatilor lui Chirica a fost dimpotriva, de tergiversare a dezbaterilor. La rândul sau, fostul viceprimar Harabagiu a apreciat ca ancheta procurorilor DNA a fost defectuoasa, neregulile din aceasta urmând sa fie relevate pe parcursul judecatii, cu consecinta absolvirii sale de orice raspundere. „Îmi sustin nevinovatia, si am încredere ca magistratii ce urmeaza sa analizeze prezenta cauza în camera preliminara vor constata neregularitatile urmaririi penale si implicit ale rechizitoriului - întrucât subsemnatul am solicitat numeroase probatorii neîncuviintate sau nici macar luate în analiza de procuror”, a precizat Harabagiu.
