Scopul principal al USR nu trebuie sa fie guvernarea, ci „contaminarea” agendei publice cu reforme punctuale. FDP s-a întors la guvernare în Germania dupa opt ani de opozitie. Acum, în coalitie cu social-democratii si verzii, ultima oara în cabinetul Merkel II, alaturi de conservatori. FDP se descrie ca un partid liberal clasic, mai apropiat de dreapta în politicile economice, mai spre stânga în „nazuintele” sociale (libertati civile, educatie). Este o formatiune votata în special de profesionistii din marile orase, iar la alegerile din 2021 a fost al doilea cel mai votat partid de catre tinerii sub 30 de ani (dupa Verzi). Liberal-democratii britanici sunt tot pe acolo. Penduleaza de la un ciclu electoral la altul când în alianta cu conservatorii, când cu laburistii. Motivele sunt cam aceleasi: o perspectiva liberala, de dreapta, privind economia, o înclinare spre stânga în materie de drepturi si libertati (dezincrimarea drogurilor usoare, drepturile LGBT, acces la educatie). Potrivit sondajelor, este votat în special de clasa de mijloc si are cea mai mare proportie de simpatizanti cu studii superioare. La République En Marche! este un partid liberal din Franta, fondat recent, în 2016, de Emmanuel Macron, în ideea de a uni si trage spre centru stânga si dreapta din Hexagon. Detine o majoritate în Adunarea Nationala, dar succesul pare mai degraba conjunctural, în contextul diluarii - la momentul ultimului scrutin - a sprijinului pentru partidele traditionale (Republicani si Socialisti) si a unei fragmentari a spectrului politic spre extreme. La alegerile parlamentare programate în iunie 2022, partidul lui Macron risca opozitia. Potrivit unui sondaj Ipsos, LREM e partidul cu cel mai mare numar de simpatizanti francezi care sustin ca „au reusit în viata”. VVD (Partidul Popular pentru Libertate si Democratie) domina de mai bine de un deceniu scena politica olandeza. Motivul e usor de înteles: asemanator LREM în Franta, a monopolizat esicherul politic. E un partid de centru-dreapta, liberal-conservator, cu tot ce înseamna „conservatorismul” prin Tarile de Jos - legalizarea drogurilor usoare si a eutanasiei, drepturi pentru LGBT, pro-avort. Lista poate continua: NEOS în Austria, Venstre în Danemarca, Partidul de Centru în Finlanda, Momentum în Ungaria, Liberalii din Suedia, Italia Viva din peninsula. Toate aceste partide au câteva lucruri în comun. Sunt formatiuni liberale bine conturate în zona de centru, cu orientari conjuncturale spre stânga sau dreapta - functie de leadershipul de moment, sunt militant pro-europene, se adreseaza unui electorat în general tânar, bine educat si din mediul urban, si, cu exceptiile mentionate si explicate anterior (Franta si Olanda), ajung relativ rar la guvernare, scorul lor variind între 5 si 20-. Aceste partide mai au ceva în comun. Sunt colege în Renew Europe cu USR (inclusiv liberal-democratii britanici, pâna la oficializarea Brexit). Care USR lucreaza la un plan de „10 porunci” prin care sa reintre în jocul politic, dupa cum arata o analiza Hotnews, publicata în weekend. Concret, „decalogul” pe care îl redacteaza echipa lui Ciolos vizeaza, potrivit surselor citate, un plan pentru revenirea la guvernare în 2024. O eroare majora. USR îsi taie craca de sub picioare înainte sa urce în copac. Prima „porunca” a partidul ar trebui sa fie exact pe dos: „votati singurul partid care nu vrea guvernarea cu orice pret” sau, mai subtil, „votati singurul partid parlamentar care nu va guverna în timpul vietii voastre!” Daca vrea sa urce usor în sondaje (desi 10- pentru un partid reformist în România pare enorm), USR trebuie sa iasa din logica jocurilor de putere la nivel înalt si sa-si înteleaga adevarata menire: aceea de avocat al unui segment minoritar din populatie care nu s-a bucurat de o reprezentare parlamentara reala în România în ultimii 30 de ani. Segment minoritar care trebuie identificat prin studii sociologice, dar care, în mare, poate fi usor de creionat: clasa medie, tineri, educatie superioara, mediu urban, adica la fel ca electoratul „suratelor” din Renew Europe. Principala greseala facuta de USR în ultimii ani e ca a încercat sa se adreseze tuturor categoriile de public, mesajul partidului devenind o „saorma cu de toate”, de aici si acuzatia ca e un partid „ca toate celelalte”. Scopul principal al USR nu trebuie sa fie guvernarea, ci contaminarea agendei publice cu reforme punctuale. Asa cum a început, de altfel, cu „Fara penali în functii publice”. Si au mai existat legi pe care USR a reusit sa le impuna în Parlament din opozitie, dar pe care partidul n-a stiut sa le „vânda” propriului electorat. Pentru ca Uniunea Salvati România sa-si pastreze relevanta politica trebuie sa renunte la orgoliul stupid de a salva toata România. Sa-si concentreze energia pe românii care vor sa fie salvati (vezi comunitatile cu primari sau majoritati USR) si sa înteleaga ca o tara poate fi modernizata si din opozitie. Sa accepte ca „centru dreapta modern” înseamna, inclusiv în tarile cu o mai lunga traditie democratica, mai putin acces real la putere si mai mult „advocacy”.
