Recentul Plan National de Redresare si Rezilienta aprobat, într-un final, de Comisia Europeana este un document întocmit pe brânci care nu rezolva marile probleme ale României. Suma totala de 30 miliarde de euro va fi alocata pe criterii partinice si nicidecum pe nevoile reale ale românilor. Desi PNRR este un mecanism vital pentru repornirea economica a tarii, coalitia de dreapta, dar mai ales USR, în acest caz, a facut, din nou, dovada incompetentei si a superficialitatii în modul în care a aratat ca guverneaza România. Fostul ministru al investitiilor si proiectelor europene, useristul Cristian Ghinea a întocmit un document care nu este nici echilibrat, nici coerent si nici nu raspunde în mod unitar nevoilor locuitorilor din toate regiunile geografice ale tarii. Cel mai elocvent exemplu este chiar cu zona din care eu provin. Din pacate, aproape tot timpul regiunea nord-est a fost uitata când la putere a fost un guvern de dreapta, fiind favorizate alte zone ale tarii. Banii europeni alocati nu vor fi ai guvernului de dreapta ci ai românilor. Si toti trebuie sa beneficieze în egala masura de aceste resurse. Suntem înca departe de a recupera decalajul de dezvoltare fata de media europeana. Si nici perspectiva unei descentralizari a administratiei nu avantajeaza zona de nord-est. Îmi pare foarte rau ca cei care acum administreaza Iasul nu au înteles cât de important era acest PNRR. Nu este posibil ca judetul Cluj sa primesca de 10 ori mai multe fonduri decât Iasul. Nu este posibil ca Bihorul, Timisul, Aradul sa aiba de aproape de 3 ori mai multi bani decât Iasul. Ca populatie, capitala Moldovei este cel mai mare judet din tara. Însa în ceea ce priveste resursele financiare nu suntem nici macar în primele 10. Sa le fie rusine celor care au avut putere de decizie si influenta si au permis acest lucru! Conform datelor de la Institutul National de Statistica regiunea nord-est prezinta cea mai mare rata a riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE). Aceasta este de 3.5 ori mai mare decât în regiunea Bucuresti – Ilfov (47.1 fata de 14), în conditiile în care numarul de locuitori este asemanator. A tinut cont cineva de aceste disparitati când a fost întocmit PNRR-ul? A tinut cineva cont de decalajele dintre mediul urban si cel rural? Stie cineva ca în regiunea nord-est este cel mai mic grad de racordare la sistemul public de alimentare cu apa (50- fata de media nationala de 70-), precum si unul dintre cele mai mici procente în ceea ce priveste conectarea la retelele de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate (37,7- fata de media nationala de 53-). Amintesc aici si lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere, mai ales lipsa unei autostrazi care sa conecteze întreaga regiune cu restul tarii. Doar pe aceste considerente Guvernul de dreapta trebuia sa aiba ca prioritate zona Moldovei, unde judetul Iasi reprezinta aproape jumatate din populatie. Ceea ce se vehiculeaza ca va reveni Iasului prin PNRR este mult prea putin fata de nevoile locuitorilor. De fapt, la acest moment nu avem nimic concret, doar presupuneri si promisiuni ale unor politicieni locali deja compromisi. În mod normal orientarea investitiilor trebuia sa fie realizata având în mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice si regionale, într-o abordare echilibrata astfel încât investitiile finantate sa asigure premisele pentru crestere sustenabila si totodata sa contribuie la reducerea inegalitatilor si a disparitatilor pentru regiunile geografice ale tarii. Sa speram ca majoritatea obiectivelor care vizeaza Iasul si regiunea Moldovei vor primi finantare prin PNRR astfel încât aceasta regiune sa nu ramâna, din nou, în coada clasamentului în ceea ce priveste dezvoltarea si modernizarea.
