Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi, a prezentat cîteva secvente importante surprinse în Breviarul economic al judetului Iasi unde cifrele arata ca economia judetului a rezistat provocarilor acestei crize atipice, în conditiile în care Iasul este dezanvatajat fata alte centre economice semnificative din vestul si centrul tarii. Tot ce s-a analizat de catre CCI Iasi si în Topul firmelor iesene si în Breviarul economic al judetului Iasi se bazeaza pe date din bilanturile depuse de firme în anul 2020. Au fost si date care s-au obtinut mai greu, cei de la Camera fiind nevoiti sa depuna eforturi pentru a le obtine de la institutiile care se ocupa de asa ceva. „Datele privind exporturile, de exemplu, ne-au dat batai de cap, atunci cînd le-am solicitat comunicîndu-ni-se ca ar fi secrete”, ne-a spus Paul Butnariu. Criteriile dupa care au fost selectate firmele intrate în top, vorbim aici despre 3023 de firme, au tinut cont de cifra de afaceri, rata de profit, numarul de angajati si nu în ultimul rînd absenta datoriilor la bugetul statului. Sistemul cameral a identificat 7 sectoare mari de activitate economica, respectiv Agricultura, Comert, Industrie, IT si cercetare, constructii, Servicii si Turism si Restaurante. „Am departajat acest sector Turism si reastaurante, înca de acum 3-4 ani de zile, tocmai pentru a vedea în ce masura putem dezvolta, în ce masura firmele dezvolta la Iasi aceasta nisa foarte importanta în economia unui judet. Am observat ceva foarte interesant anul acesta: pîna prin luna iunie, Iasul a avut mai multi turisti decît Constanta., a remarcat Paul Butnariu. Presedintele CCI asociaza dezvoltarii segementului HoReCa la Iasi, potentialul pe care îl ofera organizarea de conferinte, congrese si alte manifestari stiintifice, asta explicînd si cresterea masiva din ultimul timp a calitattii serviciilor în acest domeniu. Iasul este un important centru academic ceea ce îi confera un avantaj în dezvoltarea acestei industrii creative de evenimente iar cifrele arata clar acest lucru, a mai subliniat Paul Butnariu, care este convins ca nu s-ar fi ajuns aici fara acea investitie de modernizare a aeroportului care ar trebui continuata, fiind cea mai sigura cale de a mentine si chiar de a dezvolta potentialul turistic al Iasului. O convingere împartasita de toti cei care au o viziune moderna si care doresc dezvoltare. Din pacate, în timp ce oamenii de afaceri îsi risca banii si confortul pentru a da valoare regiunii, alesii locului par a se fi ratacit de multa vreme în hatisul luptelor pentru putere, promovare exclusiva a unor interese de grup si afirmare personala. Însa nu o afirmare prin realizari, ci prin promisiuni neonorate. Fostul presedinte al CJ, Cristian Adomnitei a fost unul dintre putinii care au rasucit cheia în contact si a pornit motorul modernizarii aeroportului. A fost un moment extraordinar, cînd zona noastra s-a conectat cu zeci de centre importante ale Europei, ducînd la boom-ul identificat de CCI Iasi în urma analizei. Din cauza pasivitatii clasei politice iesene, decuplata de ani buni de la necesitaîile comunitatii, lucrurile au de ceva timp o traiectorie descendenta pe acest palier. "A avut un impact enorm upgradarea si aducera la civilizatie a aeroportului Iasi, între timp, trebuie sa o spunem foarte transant, aeroportul a ramas în urma.Este vitala continuarea extinderii acestuia dar lucrurile trebuie facute într-un termen determinat. Nu vorbim aici de proiecte pe care sa le realizam în urmatoarele decenii. Orice am face noi, mediul de afaceri, orice ce ar face mediul academic, pîna la urma decidentul politic are cuvîntul final, ia hotarîrea finala. Din acest punct de vedere, eu o spun de mult timp, Iasul nu a reusit sa promoveze la nivelul capitalei, la nivelul guvernului, la nivelul administratiei centrale, personalitati care sa sustina proiectele iesene", a spus Butnariu. Practic acest Breviar economic realizat la nivelul CCI Iasi, în ciuda tuturor subiectivismelor de genul „nu mai avem industrie”, ” totul e la pamînt" etc, demonstreaza cu totul altceva: Iasul este al saselea judet al României, desi nu are nici unul dintre avantajele pe care le au judetele de la granita de vest sau cele din centrul tarii. „ În regiunea Nord est sînt doua investitii straine mari si late, în timp ce în municipiul Sebes, in judesul Alba sînt deja trei investitii si mai urmeaza câteva. De asemeni, Iasul nu este nici judetul Timis, la granita de vest, cel mai aproape de investitorii italieni, nu este nici Cluj, care datorita liderilor politici care au stiut sa lucreze împreuna pentru Cluj a ajuns foarte departe, nu este judesul Brasov, cel care are un potensil economic si turistic extraordinar aflîndu-se în centrul tarii si într-o zona montana, nu este judesul Prahova care are resurse extraordinare, tota industria petrochimica si în plus, fiind aprpaoe o suburbie a Capitaliei datorita apropierii de aceasta si nu este judetul Constanta care are iesire la Marea Neagra. Aceste judete sînt în fata noastra . Imediat urmeaza Iasul, mult înaintea unor judete ca Dolj Arges, Olt, care au conditii mult mai propice pentru investitori. Deci Iasul performînd în acest fel trebuie sa-si ceara dreptul pe care îl are, de a fi conectat la o infrastructura moderna si multimodala în România”, a concluzionat Paul Butnariu
