Vremurile sunt grele pentru ramura moscovita a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, criticata de enoriasi dupa declansarea invaziei ruse asupra Ucrainei vecine, relateaza duminica AFP, într-un reportaj intitulat „În Moldova, rebeliunea preotilor ortodocsi împotriva ferulei Moscovei”, conform Agerpres. Situat la 30 de kilometri de capitala Republicii Moldova, satul Cimiseni, cu o populatie de 2.850 de locuitori, majoritatea românofoni, a decis sa treaca la Mitropolia Basarabiei, în cadrul Patriarhiei Române. Ideea aparuse înca înainte de razboiul din Ucraina, însa parintele Ioan Solonaru se temea la acea data ca vor exista „certuri” pe marginea subiectului. Ofensiva Kremlinului, „realizata cu binecuvântarea patriarhului rus Kirill”, a servit drept catalizator, explica preotul pentru AFP. „Aceasta lupta între frati ortodocsi i-a revoltat pe oameni”, subliniaza el. De asemenea, primirea de refugiati ucraineni, care au venit în numar mare în Republica Moldova, a trezit constiintele. Membrii parohiei „au început sa-mi spuna ca nu mai vor sa vina în biserica lui Kirill pentru a primi comuniunea”, relateaza preotul de 55 de ani, dupa ce le-a oferit enoriasilor sai sfânta împartasanie. La mijlocul lui august, el a facut oficial pasul, trecând sub tutela Patriarhiei Române. În total, circa 50 de preoti din Republica Moldova au decis sa faca la fel, potrivit Mitropoliei Basarabiei. În aceasta fosta republica sovietica, care spera sa adere la Uniunea Europeana, „nimic nu ne mai leaga de Moscova”, afirma Ioan Solonaru. „Nici macar nu avem frontiere comune cu Rusia!”, adauga el, spunând ca nu întelege „nostalgia unora pentru Uniunea Sovietica”. Într-o scrisoare recenta, mitropolitul Vladimir, capul Mitropoliei Moldovei legata de Moscova, si-a exprimat îngrijorarea în legatura cu plecarea preotilor si „marginalizarea” Bisericii sale „din cauza apartenentei la Patriarhia Moscovei, perceputa de societate drept un avanpost al Kremlinului”. „Poporul moldav aspira se se apropie de România”, îsi exprima mitropolitul Vladimir îngrijorarea, cerând o solutie pentru „a iesi din criza”, continua AFP. O reuniune a celor mai înalti prelati a avut loc ulterior, care au luat decizia de a mentine statutul actual al Bisericii. „Noi nu ne simtim în pericol”, sustine episcopul Ioan de Soroca, exprimându-si de asemenea regretul cu privire la decizia unor preoti. „Aceste suflete pierdute trebuie sa revina la ratiune”, a spus el. În ceea ce priveste razboiul împotriva Ucrainei, el dezminte orice sprijin. „Noi nu suntem mâna în mâna cu cei care promoveaza aceste actiuni”, afirma episcopul Ioan, însa fara a condamna explicit actiunile patriarhului Kirill. Ramura moscovita revendica circa 1.350 de parohii în Republica Moldova, departe de ramura româna, care numara putin peste 200. „A trebuit sa plecam de la zero dupa reactivarea noastra în 1992”, în urma proclamarii independentei Republicii Moldova, explica purtatorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olaru. „Cei care doresc (sa ni se ralieze), vor fi primiti cu bratele deschise”, adauga el, apreciind aceasta tendinta drept inevitabila, în conditiile în care Republica Moldova se pregateste sa înceapa negocierile de aderare la UE. „Acesta este un semnal pro-european”, subliniaza Constantin Olaru. Presedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj similar. „Cum poate Biserica Rusa sa sustina razboiul si uciderea de oameni nevinovati? (...) În aceste conditii, Biserica nu poate ramâne deoparte si pretinde ca nu vede ceea ce se întâmpla”, a reactionat Maia Sandu în noiembrie, la radioul public. „Întreaga societate trebuie sa fie unita, inclusiv Biserica”, pentru „pace”, „pe drumul integrarii europene”, a îndemnat Maia Sandu. Razboiul a provocat divizare si pe scena religioasa ucraineana. Altadata cea mai populara, Biserica legata de Moscova, care în ultimii ani si-a pierdut influenta, este vizata de o masura de interdictie, potrivit unui text adoptat în octombrie de Parlamentul de la Kiev. Acum a ramas doar ramura ucraineana, declarata independenta de Patriarhia Moscovei în 2019, dupa secole de tutela rusa. Pentru prima data în acest an, Biserica Ucraineana va sarbatori Craciunul pe 25 decembrie - la fel ca ortodocsii români si catolicii - în loc de 7 ianuarie, cum era pâna acum, marturie a „puternicii renasteri a natiunii ucrainene”.
