Armenia s-ar putea confrunta cu un razboi cu Azerbaidjanul, daca nu face un compromis cu Baku si nu returneaza patru sate azere pe care le detine de la începutul anilor '90, a declarat premierul Nikol Pasinian într-o înregistrare video publicata marti, relateaza Reuters. Pasinian a facut aceste declaratii în timpul unei întâlniri pe care a avut-o luni cu locuitorii din zonele de frontiera din regiunea Tavus din nordul Armeniei, în apropiere de un sir de sate azere parasite pe care Erevanul le controleaza de la începutul anilor 1990. Cele patru sate, care sunt nelocuite de mai bine de 30 de ani, au o valoare strategica pentru Armenia, deoarece se afla de-a lungul drumului principal dintre Erevan si granita cu Georgia. Azerbaidjanul a declarat ca returnarea teritoriilor sale, care includ si câteva enclave minuscule înconjurate în întregime de teritoriul armean, este o conditie prealabila necesara pentru un acord de pace care sa puna capat celor trei decenii de conflict legat de regiunea Nagorno-Karabah, pe care fortele de la Baku au recucerit-o în septembrie anul trecut. Agentia rusa de stiri de stat TASS l-a citat pe Pasinian spunându-le rezidentilor în clipul video care a fost distribuit de guvernul sau ca esecul de a ajunge la un compromis cu privire la satele disputate ar putea duce la un razboi cu Azerbaidjanul "pâna la sfârsitul saptamânii". "Stiu cum s-ar termina un astfel de razboi", a adaugat el. TRATAT DE PACE Erevanul a suferit o înfrângere majora în septembrie anul trecut, când fortele azere au recucerit Nagorno-Karabah într-o ofensiva fulgeratoare, ceea ce i-a determinat pe aproape toti cei aproximativ 100.000 de etnici armeni din aceasta regiune sa fuga în Armenia. Desi Karabahul este recunoscut la nivel international ca teritoriu azer, etnicii armeni din regiune s-au bucurat de o independenta de facto fata de Baku de la razboiul de la începutul anilor 1990. Baku si Erevan au declarat ca acum doresc sa semneze un tratat de pace oficial, dar discutiile s-au împotmolit în probleme precum demarcarea granitei comune de 1.000 km, care ramâne închisa si puternic militarizata. Pasinian a semnalat în ultimele saptamâni ca este dispus sa returneze Azerbaidjanului teritorii controlate de Armenia si a sugerat redirectionarea retelei rutiere a Armeniei pentru a evita teritoriul azer. De asemenea, Azerbaidjanul, majoritar musulman, continua sa controleze zone recunoscute la nivel international ca facând parte din Armenia crestina. STOLTENBERG, LA BAKU SI EREVAN Duminica, presedintele azer Ilham Aliev a declarat ca tara sa este "mai aproape ca niciodata" de o pace cu Armenia, în declaratii facute dupa ce a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku. Marti, Stoltenberg a discutat cu Pasinian în Armenia, care este traditional o aliata a Rusiei, desi relatiile sale cu Moscova s-au deteriorat în ultimele luni, Erevanul reprosând Rusiei ca nu a reusit sa o protejeze de Azerbaidjan. Ca urmare, Armenia si-a orientat politica externa spre Occident, spre nemultumirea Moscovei, iar oficiali de rang înalt au sugerat ca Armenia ar putea într-o zi sa solicite aderarea la Uniunea Europeana. Într-o declaratie postata marti pe aplicatia de mesagerie Telegram, purtatoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a sugerat ca aprofundarea legaturilor Erevanului cu Occidentul a fost motivul pentru care Armenia trebuie sa faca concesii Azerbaidjanului.
