Astazi vor fi publicate rezultatele la Evaluarea Nationala, dar doi tineri din Iasi sunt într-o situatie mai speciala. Iaroslav si Hleb sunt singurii ucraineni ce învata ca elevi la scolile din judet, care au ales sa dea examenul la româna si la matematica cot la cot cu colegii lor români. Nu sunt obligati: legislatia permite ca elevii români de pretutindeni sa treaca printr-o alta procedura de admitere la liceu, având locuri rezervate, unele chiar cu bursa. Dar din ambitia personala si a parintilor, cei doi au vrut sa sustina si aceasta forma de examinare – „sa se testeze”, spun profesorii, si sa vada daca ar putea învata si trai în tara care i-a primit în timp ce lasau în urma dezastrul cauzat de razboi. Hleb si Zlata au învatat româna în timpul anului scolar Hleb, care a terminat clasa a VIII-a, alaturi de sora lui, Zlata, ce va trece din toamna în clasa a II-a, învata la Scoala Gimnaziala „Alexandru Vlahuta” din Iasi. Acestia au venit împreuna cu parintii lor la Iasi, la o ruda pe care o au în zona, iar cei mici au fost trimisi la scoala din septembrie, sa învete în limba româna. Au intrat întâi ca audienti, precum toti colegii lor, dar, treptat, au fost facute toate formele ca sa devina elevi cu acte în regula la Iasi. Hleb si Zlata nu stiau sa vorbeasca deloc în limba româna când au venit, iar acum, dupa nici un an de scoala, nu doar ca stapânesc limba, ci au acelasi program si regim cu toti colegii lor. Marele lor avantaj, explica profesorii de la scoala cu care a discutat „Ziarul de Iasi”, este ca au învatat engleza la un nivel ridicat în Ucraina, stiau alfabetul latin si au putut face astfel trecerea catre limba româna. „Parintii si în special tatal, care stie si limba româna, au fost cei care au insistat sa obtina si statutul de elevi. Am obtinut, cu inspectoratul, acest statut, l-am înscris si a vrut sa dea si Evaluarea Nationala. Au spus parintii ca vor sa fie integrati în sistemul nostru pe cât de bine se poate. Nu stiu daca vor ramâne în tara, probabil ca nu, mai au o fata mai mare care a ramas la Odessa. Si cred ca vor vrea sa se întoarca, dar cât stau aici au spus ca ei vor sa se adapteze”, a spus Mirela Marin, director al unitatii scolare. „Tot ce îmi doresc este viata de dinainte de razboi” Adaptarea a venit greu, spun profesorii care au lucrat cu cei doi frati, mai ales în cazul lui Hleb, care era mai mare si a înteles cât de cât ce au lasat parintii în urma venind în România. Iar colegii din clasa încercau sa îl întrebe despre situatia din Ucraina, despre ceea ce „noi am vazut doar la televizor, dar el a vazut pe viu”, povesteste Gabriela Maxim, director adjunct, învatatoare la clasa în care este si Zlata. Aceasta a încercat sa-l ajute la rândul ei pe Hleb, sa-l întrebe: ce putem face mai mult pentru tine? „Si atunci mi-a raspuns «tot ce îmi doresc este viata de dinainte de razboi». Ce poti sa îi spui mai mult unui copil care nu are nici 14 ani împliniti? M-a rupt la suflet. De atunci, usor-usor, încet-încet, cu ajutorul elevilor si a doamnelor profesor, s-a integrat”, a explicat Gabriela Maxim. Cel mai greu a fost cu comunicarea, dar norocul lui Hleb a fost ca diriginta din clasa sa era chiar profesoara de limba engleza, iar el stapânea destul de bine limba. Cu ajutorul aplicatiilor de traducere s-a înteles si cu profesorii atunci când engleza era o bariera prea mare, iar dupa ce s-a legat româna, a început integrarea mult mai usor. Si chiar daca are si acum unele dificultati cu limba, Hleb a încercat sa dea si Evaluarea Nationala, iar profesorii sunt siguri ca la matematica, cel putin, s-a descurcat foarte bine, fiindca limbajul acolo „e universal”. „Zlata în acest moment se descurca mult mai bine decât fratele ei si s-a adaptat si mai usor: ea nu prea a înteles ce s-a întâmplat. Ei au urmat în paralel si cursuri cu profesorii lor din Ucraina online, stiu ca fosta învatatoare a fetei lucra cu ea dupa-amiaza online, din Polonia, unde s-a refugiat. Nu au vrut sa rupa de tot legatura cu sistemul din Ucraina, dar nici sa renunte la sistemul nostru de aici. Tatal îmi spunea ca nu stie cât de siguri sunt ca vor ramâne, fiindca va dati seama, toata lumea vrea sa se întoarca acasa, dar vor sa fie cât mai bine pregatiti pentru toate variantele”, a mai spus Gabriela Maxim. Iaroslav învata în aceeasi scoala cu fratele si sora sa Conform cifrelor oficiale numarul copiilor ucraineni care sunt macar audienti în scolile din Iasi este într-o continua crestere, la fel si a celor care au devenit elevi. Dar povestea celui de-al doilea tânar care a dat Evaluarea Nationala în limba româna „Ziarul de Iasi” a mai spus-o în trecut. Este vorba despre Iaroslav Vornicescu, din Odesa, care este elev la Scoala Gimnaziala „Alecu Russo” din Iasi alaturi de Vladislav, fratele sau mai mic, si Elvira, sora lor. Familia Vornicescu Acesta a început initial cursurile la liceu, la clasa a IX-a, dar apoi parintii au considerat ca e mai apropiat de nivelul sau ce se preda în clasa a VIII-a, asa ca a venit alaturi de cei doi frati ai sai la Alecu Russo. Ei au fost printre primii copii ucraineni din Iasi care au intrat ca elevi în scoli, nu doar ca audienti, dat fiind faptul ca amândoi parintii vorbesc limba româna si au rude în Republica Moldova. Pâna sa îsi îndeplineasca visul de a deveni arhitect si a ajuta la reconstructia tarii, Iaroslav asteapta rezultatele de la Evaluarea Nationala. Dar nu are emotii, povesteste directoarea scolii, Oana Simionovici, fiindca parintilor le-a fost explicat ca exista si varianta accederii la liceu pe unul dintre locurile dedicate românilor de pretutindeni. Însa parintii au spus ca, indiferent de forma, îi va prinde bine exercitiul unei examinari 100-, dupa ce la simulare a avut note mari. „Lui i s-au echivalat studiile, apare ca elev înscris în baza noastra de date, cei din clasa a VIII-a care au promovat la toate disciplinele au fost înscrisi automat si la evaluarea nationala. Am întrebat familia si au vrut sa sustina examenul, iar indiferent de rezultatele obtinute, va putea apoi sa aleaga pe ce procedura de admitere merge. Vorbeste bine limba româna, a avut note bune la simulare si toti trei s-au integrat foarte bine din septembrie, de la începutul anului scolar”, a explicat Oana Simionovici. Profesorii au prins curaj: vin si mai multi elevi ucraineni din toamna A fost o retinere la început din partea profesorilor si elevilor de la scoala, care nu stiau cum se vor adapta, daca nu se vor descurca pe partea de limba, având si exemplul a doi copii ucraineni audienti care nu vorbeau nici româna, nici engleza. Dar cu timpul si cu tehnologia s-au descurcat, iar acum profesorii vad oportunitatea de a lucra cu Iaroslav si ceilalti copii ucraineni ca o sansa de a face schimburi de bune practici, despre cum functioneaza sistemul de învatamânt din Ucraina si ce am putea împrumuta de acolo. „De aceea am prins si curaj, iar din toamna vor mai veni copii ucraineni, care beneficiaza de toate drepturile si resursele pe care le avem la dispozitie, ca elevii români. Sa stiti ca toti ne-au spus, într-o forma sau alta, ca tot ce îsi doresc este sa se întoarca acasa si ca România pentru ei este doar o destinatie temporara. Dar vor sa profite cât pot de timpul în care sunt aici”, a spus Oana Simionovici. *Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Educatia media - instrument pentru cresterea abilitatilor de participare civica a adolescentilor (faza 2) - Sprijinirea comunitatilor pentru a fi mai bine protejate de infodemie”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul UNICEF. Opiniile exprimate în acest articol apartin autorilor si nu reflecta neaparat pozitia CJI si UNICEF.
