În ultimul deceniu, Iasul si împrejurimile sale s-au umplut de constructii, case si blocuri, sedii de firme si amenajari ingineresti necesare serviciilor si productiei de bunuri. Transportul de calatori si marfuri care traverseaza Zona Metropolitana Iasi cu tinta spre municipiul resedinta de judet este din ce în ce mai anevoios, de-a dreptul chinuitor la orele de vârf ale unei zile de lucru. Oameni cu resurse financiare si posibilitati materiale au construit/ achizitionat case impozante în localitatile limitrofe Iasului, deplasându-se zilnic în oras, însotiti de copiii care frecventeaza scolile de prestigiu din centrul Capitalei moldave. Infrastructura Iasului nu reuseste sa tina pasul cu cresterea populatiei si dezvoltarea imobiliara din Zona Metropolitana Iasi. Toata aceasta aglomerare de populatie si locuinte care se produce oarecum spontan, fara niciun plan sau o viziune pe termen mediu si lung, polarizeaza interese, enerveaza lume, genereaza întrebari fara raspunsuri, afecteaza calitatea vietii urbane. Potrivit Legii nr. 351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, zona metropolitana este „zona constituita prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între marile centre urbane si localitatile urbane si rurale situate în zona imediata, la distante de pâna la 30 km, între care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri. Prin aceeasi lege au fost incluse în categoria marilor centre urbane Capitala tarii alaturi de 11 municipii de rangul I: Bacau, Brasov, Braila, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti si Timisoara. Crearea zonelor metropolitane a fost gândita ca fiind o componenta a procesului de regionalizare a României, în contextul aderarii la Uniunea Europeana. Precum regiunile de dezvoltare ale României, zonele metropolitane au un statut administrativ incert, fiind mai degraba niste decupaje statistico-geografice. La data de 9 august 2008 lua fiinta Asociatia Zonei Metropolitane Iasi, înregistrata ca asociatie de dezvoltare intercomunitara cu rol de a coordona strategia si proiectele care vizeaza dezvoltarea acestei zone. Zona Metropolitana Iasi (ZMI) este formata din 19 unitati administrativ teritoriale: municipiul Iasi si comunele Victoria, Aroneanu, Popricani, Rediu, Valea Lupului, Letcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Schitu Duca, Tomesti, Holboca, Ungheni, Movileni, Tutora, Comarna, Prisacani si Mogosesti. Suprafata ZMI este 808 km2, reprezentând 14,74- din suprafata judetului Iasi, din care suprafata agricola este de 506 km2, iar suprafata arabila de 335 km2. În momentul de fata, este în curs de implementare Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana (SIDU) 2015-2030 a Zonei Metropolitane Iasi, document elaborat în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care a impus o reactualizare a strategiilor de dezvoltare locala pentru a se plia de noile prioritati ale programelor cu finantare europeana, tinând cont si de obiectivele de dezvoltare durabila ale Agendei 2030. Într-un articol din 2018, aratam ca populatia Zonei Metropolitane Iasi însuma 507.775 locuitori si reprezinta la acea data 53,8- din populatia judetului Iasi. Zona Metropolitana (exclusiv municipiul Iasi) se caracterizeaza printr-un trend puternic ascendent, populatia dupa domiciliu a comunelor ce fac parte din aceasta zona a crescut cu 28,8- fata de 1 iulie 2007. Astfel, la data de 1 iulie 2017, populatia dupa domiciliu din localitatile din jurul municipiului Iasi a atins numarul de 1.358.86 persoane. Se remarca localitatile aflate în zona periurbana, Valea Lupului, Miroslava, Rediu, Bârnova, unde populatia dupa domiciliu a crescut cu peste 50- raportat la anul 20071. Schimbarile legislative din anul 2014 (aplicarea Regulamentului UE nr.259/2014 privind liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova) au determinat un boom al migrarii basabenilor catre localitatile judetului Iasi, pentru eliberarea de acte de identitate. Acestia au ales în special zonele rurale pentru a fi primiti în spatiu, deoarece formalitatile administrative sunt mai rapide. Cele mai elocvente exemple sunt comunele Mosna si Grajduri. De exemplu, în anul 2014, populatia comunei Mosna s-a dublat în comparatie cu anul precedent, în timp ce populatia comunei Grajduri a crescut cu 136- fata de 2013. Si în urmatorii ani, trendul a fost acelasi, pe raza comunei Mosna fiind înregistrati dupa domiciliu 6738 persoane în anul 2017 (fata de 1795 persoane în anul 2013). Triplarea populatiei din aceste localitati este doar administrativa, mutarea moldovenilor de peste Prut fiind artificiala. Cei mai multi dintre acestia, dupa dobândirea pasaportului românesc, emigreaza catre alte tari europene dezvoltate. Aceasta situatie are si un aspect pozitiv: alocarea bugetara pentru aceste localitati a crescut semnificativ odata cu cresterea populatiei. Vom vedea daca proiectul Ministerului Afacerilor Interne, lansat recent spre dezbaterea publica, care prevede printre altele verificarea daca solicitantii de acte de identitate locuiesc la adresa unde solicita stabilirea domiciliului, va pune capat acestei imigratii dinspre Republica Moldova având consecinta cresterea administrativa a populatiei din judete precum Iasul si Vaslui. Dupa actele de identitate, populatia judetului Iasi era la 1 iulie 2021 de 976.586 locuitori, iar populatia rezidenta (estimata) la 1 ianuarie 2021 era de 794.752 locuitori. Evenimentul anului 2022 - Recensamântul Populatiei si Locuintelor - ne va lamuri care este de fapt populatia rezidenta (stabila) a unitatilor administrativ-teritoriale ale tarii. Cresterea populatiei judetului Iasi, realizata pe seama aglomerarii din Zona Metropolitane Iasi, a stimulat si sectorul constructiilor. Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Iasi, în primele unsprezece luni ale anului 2021, numarul autorizatiilor de construire pentru cladiri rezidentiale eliberate pe total judet a fost de 2520, cu 3,1- (+76 autorizatii) mai multe comparativ cu perioada similara din anul 2020. Pe medii de rezidenta, s-a înregistrat o scadere cu 13,7- (-39 autorizatii) a numarului de autorizatii în mediul urban si o crestere cu 5,3- (+115 autorizatii) în mediul rural. În luna noiembrie 2021, în judetul Iasi s-au eliberat 145 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, cu 35,8- mai putine comparativ cu luna anterioara si cu 27,1- mai putine fata de luna corespunzatoare a anului precedent2. Pe platformele media si retelele de socializare se anunta proiecte imobiliare grandioase în Zona Metropolitana Iasi. Am putea spune ca publicitatea bate realitatea (statisticile oficiale). Sute de case si apartamente sunt vândute oamenilor sub forma „promisiunilor de vânzare-cumparare”, cele mai multe fara niciun fel de garantii financiare si/sau certitudinea finalizarii, fara ca proiectele respective sa aiba emise macar autorizatiile de construire. Ca sociolog sunt extrem de curios cine sunt oamenii (vârsta, profesie, educatie, venituri, mediul de provenienta, tara de origine etc.) care cumpara aceste promisiuni de vânzare, oferind avans chiar si de 90- din valoarea totala a constructiei, în conditiile în care preturile la materialele de constructii au explodat realmente, iar costul fortei de munca din sectorul constructiilor este în crestere. 1 Iftimoaei, C., Baciu, I.-C., „Populatia Zonei Metropolitane Iasi: volum, structuri si procese demografice”, în vol. Teodor Paduraru, Dumitru Jijie, Marilena Doncean, Georgiana Tacu (coord.), Dezvoltarea Economico-Sociala Durabila a Euroregiunilor si a Zonelor Transfrontaliere, vol. XXXIII, Editura Performantica, Iasi, 2018, pp. 313-328 2 Directia Judeteana de Statistica Iasi, Comunicatul de presa nr. 47 din 10 ianuarie 2022 privind Autorizatiile de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale în luna noiembrie si perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2021. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
