“Campioni” la violenta domestica, codasi la grija fata de femei. Daca de pe 1 si pâna pe 8 martie femeile primesc în mod traditional flori, cadouri si multe urari, în restul anului ele reprezinta 75- din numarul total al victimelor violentei în familie. Iar Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este în topul rusinii: la fiecare suta de mii de locuitori, 508 femei din aceasta regiune au fost în 2021 victime ale diverselor forme de violenta domestica, fata de o medie de 391 victime la nivel national, si de aproape trei ori mai mult decât numarul barbatilor victime ale violentei în familie. Datele furnizate de Institutul National de Statistica arata ca violenta domestica a urmat un trend ascendent începând cu anul 2014. Doar în anul izolarii impuse în urma pandemiei, numarul victimelor a scazut putin. Un an mai târziu însa, în 2021, numarul cazurilor de violenta domestica raportate la politie a crescut mai mult decât oricând în acest interval. Iar judetul Iasi a urmat acelasi trend. În doar opt ani, atât numarul femeilor victime ale violentei domestice (raportat la 100.000 de locuitori), cât si cel al barbatilor-victime, s-a dublat. De la 230 de victime în 2014, la 458 în 2021, în cazul femeilor. Si de la 89 de victime la suta de mii de locuitori în 2014, la 173 în 2021. Prin violenta domestica autoritatile se refera la “orice inactiune sau actiune intentionata de violenta fizica, sexuala, psihologica, economica, sociala, spirituala sau cibernetica, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soti sau fosti soti, precum si între actuali sau fosti parteneri, indiferent daca agresorul locuieste sau a locuit împreuna cu victima”. În clasamentul violentei domestice pe judete, dupa numarul victimelor la 100.000 de locuitori, judetul Vaslui este pe primul loc în tara, cu o medie de 583 de victime. În schimb, în 2021, judetul cu cele mai linistite familii a fost Timis (cu 99,9 victime la suta de mii de locuitori). Specialistii precizeaza ca statisticile sunt realizate dupa locul sesizarii infractiunii. În regiunea Nord-Est, dupa locul sesizarii violentei domestice, cele mai multe victime femei au fost din Vaslui (885) si Botosani (519,5). Însa în toate judetele din regiunea Nord-Est numarul acestor victime de sex feminin a fost mai mare decât numarul la nivel national (390,9). Si în niciun judet, numarul victimelor infractiunilor în familie de sex masculin nu l-a întrecut, si nici macar nu s-a apropiat de numarul victimelor din rândul femeilor. Statisticile oficiale nu reflecta însa amploarea fenomenului violentei domestice decât în masura în care aceasta ajunge sa fie raportata la politie. Însa, de multe ori, victimele nici nu stiu ca ceea ce li se întâmpla se încadreaza, potrivit legii, la violenta domestica. De exemplu, conform prevederilor legii, violenta verbala înseamna “adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare”, iar violenta psihica se traduce prin “impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica în orice mod si prin orice mijloace, prin amenintare verbala sau în orice alta modalitate, santaj, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmarirea fara drept, supravegherea locuintei, a locului de munca sau a altor locuri frecventate de victima, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care prin frecventa, continut sau momentul în care sunt emise creeaza temere, precum si alte actiuni cu efect similar”. Violul conjugal intra la violenta sexuala, alaturi de alte forme de agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întretinerii unor relatii sexuale fortate. La acestea se adauga forme de violenta spirituala (“subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba materna si de a învata copiii sa vorbeasca în limba materna, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”), economica, sociala sau cibernetica.
