Deversarea în ape sau soluri a substantelor care stau la baza fabricarii de medicamente, în special antibiotice, se resimte în rezistenta tot mai mare pe care oamenii au dezvoltat-o la tratamentele împotriva bacteriilor. Reducerea poluarii provenite din sectoarele farmaceutic si agricol este esentiala pentru combaterea proliferarii superbacteriilor rezistente la medicamente, se arata într-un Raport ONU publicat începutul lunii februarie. „Exista tot mai multe dovezi ca mediul joaca un rol cheie în dezvoltarea, transmiterea si raspândirea rezistentei la antimicrobiene (RAM)”, afirma Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), informeaza Agerpres. Rezistenta la antibiotice este considerata o amenintare de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care se teme ca lumea se îndreapta catre o era în care infectiile comune pot începe sa ucida din nou oameni. Medicii spun ca la antibioticele pe care le înghitim cu buna stiinta se adauga si cele pe care le ”primim”, fara voia noastra, din produsele poluate pe care le consumam. ”Este stiut faptul ca India este cel mai mare producator de antibiotice din lume. Dar, la fel de bine stiut este si faptul ca reziduurile obtinute din procesul tehnologic al acestor medicamente sunt deversate de indieni în mediu, si acestea ajung în sol, în apa, în plante, la animale...Iar toate acestea reprezinta o sursa nedorita de antibiotic pentru oameni. Va mai amintiti, în România, în urma cu ceva ani, pasarilor de crescatorie, ca sa nu moara, li se administra zilnic o doza de antibiotic. Apoi erau vândute, spre consum, populatiei. Daca la cantitatea de antibiotic pe care o înghiteam prin intermediul puiului, mai adaugai si faptul ca unele persoane, la fiecare viroza, apelau la antibiotic, este clar ca exista pericolul de rezistenta la aceste medicamente”, a explicat Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgente ”Sf. Spiridon”, din Iasi. Aceasta rezistenta este data de utilizarea abuziva a antibioticelor, si se produce atunci când microorganisme precum bacterii, virusuri, paraziti sau ciuperci devin rezistente la tratamentele antimicrobiene la care erau sensibile anterior. Se estimeaza ca 1,27 milioane de decese au fost atribuite direct infectiilor rezistente la medicamente în 2019, potrivit ONU. Pâna în 2050, pâna la 10 milioane de astfel de decese ar putea avea loc anual. ONU subliniaza însa ca exista si alti factori pentru RAM care sunt mai putin evidentiati, aceasta fiind „strâns legata de tripla criza planetara provocata de schimbarile climatice, pierderea biodiversitatii si a naturii, precum si de poluare si deseuri”. Poluarea, legata în special de industria farmaceutica si de agricultura, permite antimicrobienilor sa patrunda în mediu, începând cu apele râurilor. „Este o problema reala, deoarece râurile sunt adesea sursa apei noastre potabile”, a declarat microbiologul Jonathan Cox, de la Universitatea Aston din Marea Britanie. „Este vorba despre o pandemie tacuta”, a mai spus el. La rândul sau, ONU prezinta un set de solutii, care vizeaza sectoarele ce contribuie la aceasta problema. Astfel, industria farmaceutica este invitata sa „asigure izolarea si tratarea adecvata a deseurilor si a apelor uzate”, cu o consolidare generala a cadrului de reglementare. Mai mult, medicii avertizeaza ca antibioticele nu actioneaza ca analgezicele si nu pot ameliora durerile de cap, diverse alte tipuri de dureri sau febra. Acestea sunt eficace numai împotriva infectiilor bacteriene si nu ne vindeca în cazul infectiilor produse de virusuri, precum raceala obisnuita sau gripa. Pâna la 80- din bolile care apar iarna si care ne afecteaza nasul, urechile, gâtul si plamânii sunt de natura virala iar din acest motiv nu ne vom simti mai bine daca luam antibiotice. ”Una din problemele majore de sanatate publica care a fost identificata în ultimele decenii este rezistenta bacteriilor la diverse clase de antibiotice. Acest fenomen este într-o evolutie galopanta, într-un total dezechilibru cu obtinerea altor medicamente care sa combata aceste bacterii. Cu alte cuvinte, fenomenul de rezistenta al bacteriilor devanseaza capacitatea cercetatorilor de a obtine într-un ritm rapid antibioticele necesare distrugerii acestora. Lumea medicala îsi pune întrebarea cum este posibila aceasta adaptare a bacteriilor si care sunt cauzele care ne-au adus în situatia mentionata. Un raspuns ar fi utilizarea în exces a antibioticelor în cazul infectiilor bacteriene. Terapia antimicrobiana trebuie aplicata la momentul potrivit si doar la recomandarea specialistului. Este esential de stiut când, cum si cât timp administrezi o terapie cu antibiotice. Dorinta de vindecare clinica rapida a pacientului nu trebuie sa însemne abuz de antibiotice”, mentiona în urma cu câteva luni Prof. Dr. Doina Azoicai, Sef disciplina Asistenta primara a starii de sanatate si Epidemiologie, din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie ”Gr. T. Popa” Iasi. Expertii recomanda, de asemenea, spitalelor sa instaleze sisteme specifice de tratare a apelor uzate si sa asigure eliminarea medicamentelor. În agricultura, de exemplu, se sugereaza o „reevaluare a limitelor antimicrobiene” si „reducerea deversarilor” pentru protejarea cailor navigabile.
