Sistemul fondurilor europene, asa cum este acesta proiectat, trebuie perceput pâna la capat ca fiind mecanismul care garanteaza atenuarea impactului contractionist al masurilor obligatorii destinate diminuarii deficitului bugetar. Însemnând resurse financiare provenind de la UE (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 si Mecanismul de Redresare si Rezilienta), respectivele fonduri pe care le-ar putea accesa România sunt programate la un nivel de aprox. 80 mld. euro (o treime din PIB-ul prognozat pentru acest an). Consiliul Fiscal (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-20CF-20rectificare-201-202021.pdf) le vede drept ”resurse tari destinate investitiilor si modernizarii, care pot ajuta enorm economia noastra, având în vedere provocarile extraordinare din anii ce vin – inclusiv impactul foarte sever al schimbarilor climatice. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranzitia verde), pot stimula reforme necesare si cresterea competitivitatii, pot ajuta corectia macroeconomica (…).” Preparativele europene în materie de PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) au în vedere sa îndrepte catre economia noastra 14,248 mld. euro sub forma de grant-uri (sume ce nu prespun rambursabilitate) si cca. 14,935 mld. euro – împrumuturi. Cu mari sperante în instrumentul NextGenerationEU, au fost schitate mai multe reforme care ar urma sa cuprinda o serie întreaga de componente (piloni), de la mediu, energie, digitalizare, crestere inteligenta, coeziune sociala si teritoriala, pâna la domeniile sanitar si cel educational. Despre de acum celebrul plan în discutie (PNRR), care se întinde pe 1300 pagini (nemaisocotind multiplele anexe), noi vom încerca sa venim aici cu o abordare privind sansele atingerii tintelor lui. Faptul ca s-a întârziat aprobarea acestuia pentru România a facut ca unii experti/analisti sa devina pesimisti când abordeaza proportia posibila a absorbtiei efective a respectivelor fonduri. Radu Soviani aduce în discutie o perspectiva legata de dificultatile elaborarii PNRR (”Au umplut de sânge PNRR-ul. Comisia Europeana trimite zeci de observatii pentru investitii, obiective si calcule inexplicabile”, https://www.dcbusiness.ro/radu-soviani-au-umplut-de-sange-pnrr-ul_630752.html), neuitând nici problematica autohtona generata de conflictul cu legea care nu a fost tocmai neîntâlnita în exercitiile precedente (”Suspiciunile Comisiei Europene fata de coruptia din PNRR subtiaza si întârzie suma ce va fi alocata real României”, https://www.sfin.ro/suspiciunile-comisiei-europene-fata-de-coruptia-din-pnrr-subtiaza-si-intarzie-suma-ce-va-fi-alocata-real-romaniei/). Victor Cozmei ridica chestiunea binecunoscuta a legislatiei nationale care favorizeaza derularea lenta a licitatiilor/atribuirilor în materie de achizitii publice. Însa, acelasi autor, remarca mai multe ”ridicari de bariera”, prin faptul ca recent o Ordonanta de Guvern a modificat cadrul normativ respectiv, îndraznind amendarea a trei legi: Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale si Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac în materie de atribuire a contractelor de achizitie publica (…) (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24997987-schimbare-impact-major-domeniul-licitatiilor-pentru-grabirea-proiectelor-inclusiv-cele-din-pnrr-autoritatile-vor-obligate-incheie-contractele-ofertantul-castigator-fara-mai-astepte-solutionarea-defini.htm). Opinia altui analist este mult mai dura: ”La cum arata PNRR-ul depus, nici daca am fi o tara ca Polonia, cu o absorbtie ideala si o capacitate administrativa de invidiat, nu ar fi posibila contractarea a mai mult de 10,8 mld. euro în anul 2022, daca estimez bine, adica putin peste 35-“ (…)” (https://newsweek.ro/economie/estimare-expert-romania-va-cheltui-cel-mult-40-din-pnrr). Academicianul Daniel Daianu, cunoscându-i-se opiniile exprimate, n-am putea defel afirma ca ar fi foarte optimist în legatura cu rezultatele macroeconomice pe termen mediu, date fiind cele recent întâmplate – criza pandemica, decizii neadecvate etc. Vis-à-vis de PNRR, sesizeaza o problema conceptuala, în contextul alocarilor apreciabile pentru digitalizare: ”(…) Când avem multi oameni care nu au acces curent la retele de încalzire si de apa, când infrastructura medicala si de educatie publica este foarte precara, cu drumuri care nu leaga regiunile tarii între ele, nu poti sa visezi la stele numai! (…) Realitatea României obliga sa te ocupi de problema subdezvoltarii, a inegalitatilor interne, de educatie si sanatate publica.” (https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24848199-daniel-daianu-pnrr-regret-programul-irigatii-nu-castig-bruxelles-putea-prezentat-mai-bine-pnrr-adevar-neadevar.htm). T otusi, probabil dupa mai multe analize, Academicianul Daniel Daianu considera ca ”PNRR este o sansa mare pentru Romania, care poate ajuta (…) în a: surmonta decalaje economice, atenua impactul corectiei macroeconomice, inclusiv prin sustinerea cresterii PIB-ului potential (crestere medie posibila de 4,5-5- în urmatorii ani), creste robustetea economiei prin reducerea dezechilibrelor, prin reforme absolut necesare, finanta mai bine educatia si sanatatea publica, face politica industriala autohtona, favoriza urcarea economiei noastre în lanturi de valoare adaugata europene, de care depind câstigurile cetatenilor români, raspunde mai bine la imperative de incluziune sociala, creste profilul de stat membru al UE, sa putem intra în Schengen, sa depasim MCV, sa intram în MCS2 (mecanismul cursurilor de schimb) dupa consolidarea bugetara (2025-2026) si apoi în Zona Euro (2028-2029).” (https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24848199-daniel-daianu-pnrr-regret-programul-irigatii-nu-castig-bruxelles-putea-prezentat-mai-bine-pnrr-adevar-neadevar.htm). Încercând sa vedem asteptarile chiar ale Executivului, care are paternitatea PNRR, lecturând atent textul documentului în cauza (forma asumata de Guvern, ultima versiune publicata: https://mfe.gov.ro/pnrr), observam ca în privinta impactului macroeconomic al atragerii fondurilor aferente PNRR au fost efectuate mai multe calcule prin simularea a trei scenarii ipotetice. Respectivele scenarii sunt: I. Absorbtia integrala a granturilor si a împrumuturilor (A. Utilizarea graduala a granturilor în perioada 2021-2026; B. Utilizarea a 25- din împrumuturi în 2021-2024 si 75- în 2025-2026); II. Absorbtia integrala a granturilor si partiala a împrumuturilor (A. Utilizarea graduala a granturilor în perioada 2021-2026; B. Utilizarea graduala a aproximativ 33- din împrumuturi în perioada 2022-2026) si III. Absorbtia integrala a granturilor fara accesarea împrumuturilor. Important: în toate cele trei scenarii s-a luat în calcul un raport de 3:1 între cheltuielile de capital si cele curente. Informatiile din textul PNRR dau ca cert faptul ca în perioada de implementare a acestuia, indiferent de scenariu, toti indicatorii macroeconomici ar urma sa creasca apreciabil (Tabel 1). Surplusul prognozat de crestere economica (2021-2026) a presupus raportarea la ceea ce ar urma sa se întâmple (teoretic/scenariul de baza ”fara PNRR”) daca nu s-ar accesa deloc PNRR, dar s-ar accesa celelate fonduri din partea UE. Potrivit documentului oficial susmentionat, în scenariul cel mai optimist (I - grad de absorbtie 100- G+Î / granturi si împrumuturi), în primii doi ani ai implementarii PNRR (2021 si 2022), ”impactul exprimat în PIB real este mai putin pronuntat, întrucât alocarea fondurilor este mai slaba, iar cel mai pronuntat impact asupra cresterii economice (ce se reflecta în PIB real) se înregistreaza în anul 2025 (+1,4-) pe masura ce alocarea fondurilor se mareste gradual”. Apoi, ”calculat ca medii pe tot intervalul 2021-2026, pe latura ofertei, cele mai mari diferentiale de crestere se înregistreaza în constructii, ca urmare a investitiilor în infrastructura mare, în retelele de apa curenta si canalizare, în investitiile aferente eficientei energetice si partial în mobilitate (…)”. Daca în scenariul de mijloc, cresterea economica ar urma sa fie de 4,3- pe întreaga perioada 2021-2026, aducând în discutie si cel de al treilea scenariu, este important ca urmeaza sa se înregistreze ”o crestere a PIB de 3,4- pe tot intervalul, sugerând ca si la un nivel mai redus, impactul economic al împrumuturilor din PNRR ramâne semnificativ” (https://mfe.gov.ro/pnrr). Ceea ce este de remarcat este faptul ca partea de prognoza în aceasta materie, regasita în PNRR, concorda cu datele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP), cuprinse în Prognoza de vara pentru intervalul 2021-2025. În aceasta se arata ca: ”Scenariul pe termen mediu 2022‐2025 considera o usoara accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primavara, având ca ipoteza centrala impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR. O simulare a CNSP, în ipoteza absorbtiei a 29 mld. euro în perioada 2021‐2026, arata un impact pozitiv care genereaza o crestere economica suplimentara de circa 0,9- în medie pe tot intervalul, fata de scenariul de baza, respectiv fara PNRR dar cu alte fonduri europene: CFM 2014‐2021 + n3 si CFM 2021‐2027. În prima parte a intervalului (anii 2021‐2022) impactul este mai putin pronuntat, urmând ca efectul maxim asupra accelerarii cresterii PIB sa aiba loc în 2023‐2024 (+1,6/+1,5-) pe masura ce alocarea fondurilor se mareste gradual.” (https://cnp.ro/user/repository/prognoze/Nota-Prognoza-de-vara-2021-2025.pdf). În fine, revenind la posibile consecinte favorabile ale atragerii resurseleor puse la dispozitie prin PNRR, sa amintim si de impactul asupra locurilor de munca, problema de maximum interes pentru tineri si nu numai. Predeterminarile guvernamentale conduc la concluzia ca în fiecare din cele trei scenarii, amintite mai sus, efectul asupra pietei muncii va fi pozitiv. Între altele, rata somajului ar urma sa fie de doar 2,8- în anul 2026, fata de 4,8- în anul current. Evident, s-a calculat si cât ar fi rata somajului în 2026, în scenariul ipotetic ”fara PNRR”, aceasta situându-se în jurul a 3-. O exprimare în numar de noi locuri de munca este redata cu probabilitate ridicata de materializare: ”cu PNRR”, surplusul de locuri de munca (2026 fata de 2021) tinde undeva foarte aproape de 300 mii persoane.
