Asa cum nu exista sfârsit de an fara salata boeuf (stiati ca tocmai a fost publicat un studiu din care reiese ca 64- dintre români pun mazare în salata boeuf, 92- folosesc maioneza de casa, iar 70- folosesc carne de pui - sacrilegiu! - si nu de vita?), tot la fel nu se poate porni la drum într-un nou an fara o sinteza a plusurilor si minusurilor pentru ceea ce tocmai urmeaza sa se încheie. Anul 2022 îi lasa mostenire Republicii Moldova doua mari plusuri: în primul rând faptul ca peste Prut este pace si ca parintii îsi stiu copiii în siguranta la gradinite si scoli si nu ascunsi în graba prin cine stie ce adapost antiaerian de teama rachetelor rusesti. În al doilea rând, anul 2022 i-a adus Republicii Moldova obtinerea oficiala a statutului de tara candidata pentru aderarea la Uniunea Europeana. Iar daca ne gândim ca anul 2023 îi va aduce Republicii Moldova si organizarea - în premiera - a urmatorului Summit al Comunitatii Politice Europene, un eveniment gigantic la care peste 40 de sefi de state si de guverne se vor afla simultan la Chisinau, putem spune ca ofensiva diplomatica fara precedent întreprinsa în 2022 de catre presedintele Maia Sandu si ministrul de Externe Nicu Popescu a avut rezultate extraordinare pentru o „tara mica, dar cu inima mare”, asa cum au caracterizat-o refugiatii ucraineni care si-au gasit acolo adapost din calea urgiei declansate de catre antihristii lui Putin. În contextul razboiului din Ucraina, un alt plus pentru Republica Moldova în 2022 l-a reprezentat gestionarea cu succes a crizei refugiatilor ucraineni, si aceasta în ciuda dificultatilor unei tari aflate într-o profunda criza economica lasata în urma de cele trei mari flageluri pe care le-a avut de îndurat în ultimii ani: regimurile autoritaro-cleptocratice ale fratiei Plahotniuc - Dodon la care s-a adaugat si criza COVID. Pentru multi oameni de buna credinta, inclusiv aparitia mai multor voci care discuta foarte vocal despre Unire ar putea reprezenta un plus. Si asta nu doar în România, ci si la Chisinau, de începi sa te scarpini în cap vazând oameni care pâna nu de mult înfierau „jandarmul român” si care acum lacrimeaza subit ascultând cântece patriotice. Experienta anilor trecuti ar trebui însa sa ne învete ca pe masura ce apar din ce în ce mai multi unionisti „de tastatura” raspunsul - conform Legii lui Arhimede, savant gestionata dinspre Kremlin - va fi eruptia unui volum egal de opozanti ai Unirii si care extind acest „pericol” pentru statalitatea Republicii Moldova inclusiv la nivelul aderarii la Uniunea Europeana. Ceea ce, din acest punct de vedere, reprezinta un mare minus. Un alt minus al anului 2022 - desi acest lucru nu a depins de actualii conducatori ai Republicii Moldova - îl reprezinta razboiul rus din Ucraina. Într-un interviu acordat zilele trecute pentru Radio Chisinau, Alexandru Musteata (directorul Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova) declara ca Federatia Rusa „nici macar nu are nevoie de un razboi conventional în Republica Moldova, având deja acolo foarte multi agenti de influenta”: „Razboiul hibrid, pe care îl simtim din plin, inclusiv noi, ca Serviciu, intensitatea lui a crescut foarte mult, pe mai multe paliere, pornind de la cel informational, unul extraordinar de agresiv si pe larg utilizat: manipulare, falsuri cu o intensitate foarte mare. În acelasi timp, activizarea a ceea ce noi numim agenti de influenta. Sunt persoane din sectorul socio-politic care încearca sa influenteze opinia publica prin utilizarea acestor falsuri si manipulari. Din ceea ce cunoastem, vedem cum toate lucrurile sunt coordonate dintr-un singur centru, de la Moscova. Atunci când toate aceste lucruri sunt coordonate dintr-un singur centru, ne dam seama ca este un razboi hibrid dus pe teritoriul Republicii Moldova.” Un alt minus pentru 2022, cu potential de dezvoltare pentru anii electorali 2023 si 2024 care urmeaza, îl poate reprezenta si subita reactivare a PSD România în goana dupa voturile din El Dorado-ul alegatorilor cu cetatenie româna de peste Prut. Dupa ce relatia de „parteneriat” dintre PSD si Partidul Democrat din Moldova s-a stins de la sine, în principal gratie justitiei (Victor Viorel Ponta si Liviu Dragnea trecând pe linie moarta, iar oligarhul moldovean Plahotniuc luându-si talpasita peste hotare, în speranta ca nu va fi extradat), domnul Marcel Ciolacu a început sa viseze si el la sutele de mii de voturi de peste Prut, pentru aceasta fiind dispus practic la aproape orice. Inclusiv la validarea politica a actualului primar de Chisinau, pro-rusul Ion Ceban, cu care Presedintele Senatului României s-a afisat la doar câteva zile dupa ce fostul socialist, actual „pro-european” Ion Ceban fusese desemnat de catre Trezoreria SUA ca facând parte din reteaua de influenta ruseasca care urmareste în acest moment destabilizarea situatiei din Republica Moldova, scopul final fiind acela de a îndeparta de la putere guvernul pro-european de peste Prut. Pentru Republica Moldova anul 2022 a fost un an greu, cu foarte multe provocari, atât interne, cât si externe. Însa acest an se încheie cu un mare plus pentru relatiile dintre cele doua maluri ale Prutului. A fost anul în care NOI am devenit siguri ca putem conta unii pe ceilalti, ca putem face proiecte împreuna si ca avem aceleasi obiective comune, atât pentru anul 2023, cât si pentru un viitor mai îndepartat. Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova
