Programul de realizare a pistelor pentru biciclete, prin care Administratia Fondului de Mediu va cheltui 500 de milioane de lei pentru construirea lor la nivel national, are deja o lista de câstigatori. Administratiile locale iesene care au aplicat pentru obtinerea banilor au fost declarate admise, unele cu conditia sa aduca clarificari în dosarele depuse. Printre conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca UAT-urile ca sa le fie acceptate proiectele se numara prezentarea devizului de lucrari de constructie „pentru realizarea/ modernizarea infrastructurii pentru biciclete/ piste pentru biciclete, inclusiv pasaje si poduri de-a lungul acestora, santuri dalate pentru scurgerea si evacuarea apelor pluviale”, amplasarea echipamentelor de protectie si de semnalizare, a rastelurilor, a iluminatului public etc. „Fiecare tip de cheltuiala eligibila mentionata va trebui sa se regaseasca în cadrul devizului, chiar daca valoarea aferenta acesteia este egala cu zero”, precizeaza ghidul de aplicare. Finantarea se acorda pentru fiecare categorie de solicitant, respectiv cel mult 75 de milioane de lei pentru Bucuresti, 45 de milioane pentru un sector, maxim 37 de milioane pentru un municipiu precum Iasul, respectiv 30 de milioane pentru unul ca Pascaniul, 22 de milioane pentru orase si judete, 3,7 milioane de lei pentru comune cu mai putin de 5000 de locuitori si dublu pentru cele care numara mai multi de atât. În ce priveste costul pe kilometru, acesta merge de la un milion de lei/ km de traseu neamenajat, respectiv 350 de mii de lei pentru piste ce vor fi amenajate pe carosabil sau pe trotuare existente. Din Iasi, numai sase-s norocoase Din Iasi, s-au calificat pentru finantare Podu Iloaiei 2,845 km/ 2.845.000 lei, Miroslava 8,4 km/ 7.499.595 lei, Ungheni 5,3 km/ 2.762.345,81 lei, Ion Neculce 5,1 km/ 2.532.915 lei si Miroslovesti 4 km/ 3.693.760 lei. Cu exceptia Ungheniului, toate celelalte trebuie sa mai adauge câteva estimari pentru cheltuieli. La Ungheni, primarul Iulian Marcu si-a facut bine temele. El ne-a explicat ca pista cu cele doua sensuri va avea 1,5 metri latime, la care se adauga acostament de 0,5 m. Din Bosia spre Golaiesti (4 km), pista va „prinde” 2,2 km la liziera padurii. Cele doua sensuri amenajate pe acelasi traseu, nu de o parte si de alta a unui drum, aduc un punctaj mai bun, ne-a dezvaluit el un mic secret. „E si logic, la urma urmei. Este o cheltuiala în plus sa faci sensurile separat”, a spus primarul din Ungheni. Ceilalti 1,3 km vor duce spre gara, pe partea de drum unde cândva a existat un trotuar. Totusi, pentru ca pietonii si biciclistii sa „nu se calce pe picioare”, va fi facut si un studiu de trafic pentru stabilirea fluxului de biciclete si trotinete pe cei 5,3 km de pista asfaltata. Celorlalte patru UAT-uri li s-a cerut devizele pentru echiopamentele de protectie, semnalizare, iluminat etc. Pe lista se afla si Asociatia Zona Metropolitana Iasi, care are în plan construirea unei piste lungi de 17,14 km între Manastirile Dobrovat si Bârnova. Finantarea a fost aprobata la nivelul de un milion de lei/ km, respectiv 17,14 milioane de lei. Însa asociatia trebuie sa mai prezinte actul de numire a lui Mihai Chirica în functia de presedinte, o declaratie din care sa rezulte ca atât cele doua consilii locale cât si CJ au trecut prin plen declaratiile de participare la proiect, plus declaratiile celor trei consilii ca îndeplinesc conditiile de eligibilitate si ca nu au mai depus cereri de finantare la AFM în acest scop. PNRR da mai putini bani ca AFM În lipsa directorului Asociatiei ZMI, Grigore Nepotu, care nu ne-a raspuns la telefon, am vorbit cu cei doi primari ai comunelor beneficiare, care s-au declarat pregatiti sa înceapa construirea propriu-zisa a pistei. La Bârnova mai sunt câteva sectiuni ale traseului cu regim de proprietate înca neclar, dar itinerarul poate fi modificat în anumite limite, ne-a spus primarul Mihai Balan. Pista, care va merge în mare parte de-a lungul sau paralel cu DJ 247, are si o portiune pe un drum forestier. Vicepresedintele Marius Danga spunea în sedinta extraordinara a CJ care a dat unda verde proiectului în noiembrie trecut ca exista acceptul Directiei Silvice Iasi în acest sens. Mai mult, cei de la silvic ar intentiona sa amenajeze pe traseu si un loc de oprire, cu parcare pentru biciclete. Dupa semnarea contractelor de finantare, urmeaza licitatiile de atribuire a contractelor de executie si, cel mai probabil în 2025, aceasta retea de piste va fi functionala. La nivelul judetului, mai sunt înca aproximativ 40 de unitati administrativ-teritoriale care au aplicat în acelasi scop pentru fonduri PNRR. Tot primarul Ungheniului ne-a spus ca banii alocati prin Planul de Redresare sunt mai putini. Astfel, administratiile declarate câstigatoare vor trebui sa cofinanteze serios asemenea proiecte. Proiectele mari de cicloturism mai asteapta De mentionat ca municipiul Iasi a pierdut cursa înainte sa înceapa, pentru simplul motiv ca nu a depus la termen documentatia pentru obtinerea celor 37 de milioane de lei. La rândul lui, si judetul (CJ) a ramas pe lista de rezerve la proiectele de construire a pistelor cicloturistice cu finantare prin Planul National de Redresare si Rezilienta. Judetul nostru a concurat „la doua mâini”, o data ca lider de asociere, împreuna cu Botosaniul si Vasluiul, pentru amenajarea a 216 km de piste, respectiv în asocierea condusa de CJ Botosani, cu Suceava, pentru construirea altor 36 km de piste (portiunea din Iasi). Pentru acest tip de proiecte depuse în parteneriat sunt eligibile trasee care traverseaza minim 3 judete si sunt continue pe o lungime de cel putin 150 km (axa principala – de la care se pot realiza conexiuni secundare catre obiective turistice-culturale pe o raza de maxim 10 km).
