Izoleta a aparut pe strazi în urma cu mai putin de doi ani. A urmat isteria dezinfectarii totale, a izolarii, apoi teama ca vom fi condamnati în lipsa mastilor medicale. Priveam cu totii pe dupa perdele când o ambulanta oprea la scara. Au urmat restrictii dure în spitale, acces dificil la medici sau la medicamente, în cazul bolnavilor cu afectiuni cronice. A aparut furia, spitale care ardeau, familii care nu-si puteau lua adio de la cei dragi morti de COVID. Între timp, unii ne-am vaccinat, altii contesta existenta virusului. Si cei care aplauda «eroii din spitale» s-au împutinat, desi cu totii ne-am dori sa ajungem pe mâinile unor eroi, daca e cazul. Aparent, a scazut si numarul celor care se plâng de coruptia din spitale. Dar, oare, chiar a reusit COVID-19 sa stearga cu buretele vechile metehne ale spagii si favoritismelor? Cel mai recent Barometru Global al Coruptiei realizat de Transparency International ne ofera imaginea coruptiei percepute de români în primul an al pandemiei de COVID-19. Iar datele arata ca, în ciudat restrictiilor impuse, atentiile si spaga nu au disparut deloc. Barometrul Transparency International este unul dintre cele mai ample si mai detaliate sondaje privind opiniile si experientele oamenilor în materie de coruptie. La nivelul UE au fost intervievate peste 40.000 de persoane, din toate cele 27 de tari membre. Conform rezultatelor barometrului, 45- dintre români sunt de parere ca nivelul coruptiei a crescut în ultimul an, iar 20- au declarat ca au dat mita pentru servicii publice. “Cu un scor de 44 (Indicele Coruptiei Percepute), România se situeaza în mod constant printre cele mai corupte tari din Uniune. De asemenea, cheltuielile tarii cu asistenta medicala sunt sub media UE. Pe lânga subfinantarea insuficienta, România se confrunta cu un deficit de personal medical”, se arata în raportul întocmit de Transparency International. Piata de spaga Dar cum functioneaza concret acest mecanism? „Piata de spaga”, un site care a functionat din 2007 pâna în 2018, oferea utilizatorilor posibilitatea sa raporteze spaga pe care au oferit-o. Statisticile arata domeniile în care s-a dat spaga, iar site-ul pune la dispozitie grafice cu media spagilor pe judete si pe domenii. Iasul a fost printre judetele din topul spagilor, pe locul 4, dupa Timis, Caras-Severin si Mures. De departe, domeniul medical s-a dovedit a fi cel în care s-au raportat cele mai multe spagi în judet. Cele mai mari spagi raportate de domeniul sanatate/medicamente s-au înregistrat în 2017, în ultimul an de functionare, 2018, cel mai apropiat de momentul actual, spaga medie la Iasi data la doctor era de 350 de euro. Am luat legatura cu administratorii site-ului ca sa aflam ce s-a întâmplat din 2018, si am aflat ca lipsa de fonduri i-a determinat sa opreasca proiectul, astfel încât de atunci nu au mai fost raportari Pentru o imagine mai clara a situatiei, asa cum este raportata chiar de pacienti sau de familiile acestora, am citit peste 700 de evaluari (Google reviews) scrise despre spitalele iesene, din care am selectat peste 200 care faceau referire la perioada 2020-2021. Apoi, am stat de vorba cu câtiva pacienti sau familii ale unor pacienti care au fost internati în spitale, precum si cu angajati din sistemul sanitar iesean. Problemele la care se face referire sunt multe, spitalele par sa se fi “specializat” pe anumite puncte slabe sau foarte slabe, diferite de la unul la altul, iar spaga, oricât de cinic ar parea, poate ca nici nu e cea mai mare dintre aceste probleme. Dar vom începe cu spaga si micile atentii. Restrictiile au împutinat si spagile? “E vorbarie goala ce zic cei de la Transparency International”, crede prof.dr. Grigore Tinica, directorul Institutului de Cardiologie din Iasi. El argumenteaza ca Barometrul Global al Coruptiei se bazeaza pe perceptii, “pe povesti de genul: am auzit de la cineva care a auzit de la cineva ca un medic a luat spaga. Mi se pare ca în a doua domnie a lui Vlad Voiculescu s-au introdus niste chestionare de satisfactie, pe care pacientii erau rugati sa le completeze. Noi am iesit întotdeauna pe locul 5-7 în România, iar în fata noastra erau maternitati sau sanatorii. La maternitati femeile nasc, sunt fericite, normal sa fie pe primele locuri. Ce fac daca un pacient vrea sa dea spaga? Îl dau afara din cabinet. Salariile sunt relativ bune acum, eu nu cred ca mai ia cineva spaga”. În timpul documentarii am constatat chiar ca, de multe ori, “atentiile” oferite angajatilor din spitale sunt înca privite de catre pacienti ca normalitate, iar medicii si asistentele care refuza bani sau cadouri sunt mai degraba surpriza placuta a pacientilor sau a familiilor lor. “Am iesit saptamâna trecuta din spital, am avut ulcer perforat si pancreatita. Am fost internat la «Sf. Spiridon»”, si medicul caruia am vrut sa-i ofer ceva mi-a spus - Noi, tânara generatie, suntem altfel. Iar asistentele erau prietenoase”, ne-a relatat Ciprian I. La acelasi spital, Gabriela M. ne-a povestit ca în vara, când o ruda s-a internat, “nimeni din salon nu mai stia cât se mai da acum la medic. Asistenta a acceptat doar o cutie cu bomboane, iar medicului i s-a oferit în cele din urma o suta de euro”. O fi mult, o fi putin? Colegii de salon ai pacientului nu puteau sa aprecieze, pentru ca nu aveau repere. E si asta o evolutie, se pare. La Spitalul de Neurochirurgie, sumele vehiculate ajung pâna la 1.000-1.500 de euro pentru o operatie pe creier. “Când e o urgenta, se opereaza; când se mai poate temporiza, se temporizeaza, si atunci pacientul întelege ca trebuie sa ofere ceva”, a explicat sub anonimat un angajat al spitalului, vorbind de o practica mai veche a unor medici. Cu sublinierea ca nu toti procedeaza asa. Între comentariile plasate pe internet am gasit însa unul singur referitor la spaga (asteptata de asistente) scris acum doua luni si semnat Cosmin M.: „Doctorii 10 plus, însa asistentele te privesc ca ultimul om de pe pamânt daca nu le pui ceva în buzunare“. “Eu am fost de mai multe ori cu prietena mea în ultimul an si jumatate la Spitalul de Pneumologie, are o boala autoimuna care îi afecteaza si plamânii. Însa poate am fost noi norocosi, am nimerit numai medici atenti si prietenosi. Am oferit doar o sticla scumpa de vin, atât”, ne-a povestit un alt pacient, Victor L. “A scazut nivelul spagilor din spitale, evident, pentru ca pacientii vin în urgenta, stau mai putin internati, si apartinatorii nu mai au acces ca înainte”, a încercat sa explice fenomenul si un angajat de la Spitalul de Pneumologie, care a adaugat: “Dar, dupa ce trece pandemia, probabil va creste la loc, sau chiar mai mult. Pacientii ar putea fi pusi în situatia în care sa plateasca pentru un loc în spital”. Pâna la medici, te manânca paznicii La Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria”, printr-un comentariu mai lung, în care reclama mai multe probleme, de la lipsa de profesionalism si empatie a medicilor la faptul ca unii dintre acestia nu poarta masca de protectie si pâna la comunicarea defectuoasa cu spitalul din cauza centralistelor care nu preiau apelurile, Claudiu Stefan Hantar sublinia recent si faptul ca “locurile de parcare sunt disponibile doar pe ceva atentie data domnului de la bariera”. Fapt sustinut si într-un alt comentariu, semnat acum un an de Adriana Capatâna: “Faceti ceva cu paznicii de la intrare. Comportamentul este de paznic la oi. Nu e posibil sa fii lasat sa intri cu masina decât cu spaga. As plati fara probleme o taxa de parcare daca ar fi impusa legal. Asa poate s-ar mai asfalta gropile... s-ar mai amenaja ceva pe acolo. Însa nu e normal sa umplem buzunarul unor oameni de asa speta. Rusine conducerii ca permite asa ceva!”. Iar Petre Chirica concluziona: “Din nefericire, totul se rezuma la spaga si la obiecte sau la cafele ca sa fii bagat în seama”. La Maternitatea „Cuza Voda”, unele comentarii sunt si mai virulente. În urma cu cinci luni, într-un comentariu semnat Gabriela Miau, se arata ca „ (...) tot personalul de la infirmiera pâna la doctori asteapta ceva ca sa se intereseze de tine. Am fost pe perioada sarcinii la cabinetul privat al medicului care lucreaza si în spital, nu s-a interesat deloc de pacienta, care i-a umplut buzunarele. Cel cu care am nascut, la fel, doar cât am nascut si atât, dar zic eu, daca nu e o regula asta, sa nu se mai aplice pentru niciun pacient. Se opteaza mult pe preferinte, pile, nesimtire! În spital fiecare personal îti dau informatii, ajutor, disponibilitate dupa cum are ziua sau în functie de ce preferinte are, nu se respecta un regulament pentru toate pacientele. Suntem oameni diferiti, dar consider ca la asa loc de munca trebuie sa se respecte niste principii”. Opinia Gabrielei este confirmata si de Bârzu Constantin (acum 6 luni): „Nu recomand! Spitalul a fost renovat, însa personalul a ramas cu aceleasi conceptii comuniste. Dai plicul, se uita la tine; altfel, te lasa sa agonizezi”. Nici Adelina Trufea (acum 6 luni) nu recomanda acest spital: „Nu recomand deoarece... Unele dintre infirmiere nici nu se uita la tine daca nu le bagi în buzunar. Am vrut sa nasc natural si m-au lasat 11 ore în dureri de neînchipuit fara a-mi face nimic, ba din contra, o infirmiera m-a filmat din cauza ca urlam de durere. Veneau la mine doar sa îmi zica sa tac, în rest nici nu m-au bagat în seama (...) Fata-n fata cu salonul meu mai era o mamica care astepta sa nasca, si la ea se duceau din 5 în 5 minute si o puneau sa faca exercitii de respiratie, de miscare, pentru a diminua contractiile. Si la mine doar se tipau (...)” Desi sustine ca a trecut printr-o experienta traumatizanta, Adelina subliniaza însa ca nu trebuie generalizat, si ca vina nu trebuie aruncata în bloc asupra tuturor cadrelor. “Tin sa precizez caci nu toate infirmierele au fost la fel, sau doctorii, dar pentru unii fara spaga esti un nimic în fata lor”. COVID-19 este o criza de coruptie? Din informatiile disparate venite pe diferite surse, e posibil ca atentiile si spagile sa se fi împutinat în spitalele iesene. Dar coruptia din sistemul medical, asa cum se arata si în Barometrul Global al Coruptiei, nu vine doar din mita, ci si din favoritisme si tratament inegal aplicat celor care apeleaza la servicii. Si asta mai ales acum, în pandemie. “Coruptia este raspândita în întreaga reactie la COVID-19. De la mita pentru testele COVID-19, tratament si alte servicii de sanatate la achizitii publice de materiale medicale si pregatirea generala pentru situatii de urgenta. Analiza noastra arata ca coruptia deturneaza fonduri de la investitiile atât de necesare în asistenta medicala, lasând comunitatile fara medici, echipamente, medicamente si, în unele cazuri, fara clinici si spitale. În plus, lipsa de transparenta în ceea ce priveste cheltuielile publice sporeste riscul de coruptie si de reactie ineficienta în situatii de criza”, se spune în raportul barometrului citat. Delia Ferreira Rubio, presedintele Transparency International, atrage atentia în mod transant: „COVID-19 nu este doar o criza economica si de sanatate. Este o criza de coruptie. Si una pe care în prezent nu reusim sa o gestionam”. Iasi - Cel mai revoltator caz de mita la medic Dosare penale si medici cercetati pentru mita au fost la Iasi cam în fiecare an. Celebru ramâne însa cazul dr. Paul Botez, de la Spitalul de Recuperare, finalizat în 2017 cu sentinta definitiva de condamnare. Dr. Paul Botez, chirurg ortoped al spitalului, a fost condamnat definitiv pentru luare de mita la doi ani si sase luni de închisoare, cu suspendare, cu opt luni mai putin decât stabilise în prima instanta. Însa medicului i s-a permis sa profeseze în continuare, si este si în prezent activ la Spitalul de Recuperare. Dr. Botez a fost trimis în judecata dupa ce a fost prins în flagrant delict pe 10 iulie 2013, în timp ce primea un plic cu 4.000 de lei. Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost solicitati de medic unui pacient, pentru o operatie de artroplastie totala de sold, care “costa” 5.000 de lei. La descinderea în biroul dr. Paul Botez, anchetatorii au gasit 65.000 de lei, 44.865 de euro, 2.500 de dolari si 80 de ruble rusesti. Pacientul s-a plâns anchetatorilor ca fusese programat pentru operatia la sold în perioada 4-11 iunie, dar nu a fost operat pentru ca nu a avut posibilitatea sa plateasca toti banii solicitati de medic. Salariile medicilor: pot ajunge la câteva mii bune de euro pe luna Bugetul pe anul 2022 prevede majorarea salariilor în sanatate, cu un mic procent însa fata de maririle care s-au facut din 2017 încoace. Potrivit celor mai recente reglementari, salariile de baza în Sanatate variaza între 12.250 si 16.250 lei la un medic primar, si în intervalul 6.000 - 6.500 lei la un simplu medic, nespecialist. Chiar si salariile rezidentilor variaza între 5.700 si 6.700 lei. La aceste sume se adauga garzi, sporuri, cursuri sau altele, dupa caz, dublând adesea venitul lunar. Coborând mai jos, tot ca salariu de baza, o asistenta are potrivit legii între 3.610 si 5.649 lei/luna. Mai jos, un brancardier, spalatoreasa sau îngrijitoare are salariu de baza 2.950 - 3.835 lei/luna, un ambulantier 4.130 lei, iar un sofer autosanitara 3.750 - 3.900 lei. Diferentele apar în functie de vechimea în munca, de tipul de unitate medicala, sau de functia detinuta. Astfel, managerul de spital are între 14.257 - 14.975 lei pe luna ca salariu de baza, asistenta sefa 5.030 - 5.540 lei/luna, ba pâna si un sef formatie muncitori are între 4.475 - 5.008 lei/luna. La aceste salarii se adauga plata garzilor, indemnizatia de hrana, sporul de vechime, sporul de toxicitate plus diverse alte sporuri. Ca venit total pentru un medic, din diverse surse, în urma cu doi ani, „Ziarul de Iasi” prezenta în exclusivitate topul celor mai bogati zece medici ieseni, care îsi desfasoara activitatile atât în spitale de stat, cât si în unitati medicale private. Cel mai bogat din top era prof.dr. Dorin Chiselita, seful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, care încasa lunar, de la stat si din privat, din activitati medicale si didactice, 33.000 euro pe luna.
