Sunt peste 30 de ani de când un drum national care leaga Bucovina de Rodna este închis iarna. DN 17D – caci despre acesta este vorba – este impracticabila în conditii de iarna. Asta desi nu este la o altitudine cum este la Transfagarasan si/sau la Transalpina. Desi o ruta cu indicativ de drum national, soseaua situata dincolo de Valea Mare spre Cârlibaba si care trece prin pasul Rotunda (Rodna) este un drum neasfaltat. Valea Mare este un sat care apartine de comuna bistriteana Sant si probabil ca în „sant” au ramas si intentiile anuntate, periodic, de modernizare a drumului DN 17D pe portiunea de dupa km 86 pâna la km 103, adica pe raza comunei sucevene Cârlibaba. O pitoreasca zona care are marele dezavantaj ca nu este foarte populata. Prin urmare, nici nu este o presiune „electorala” foarte mare pe autoritatile care, mai ales dupa modernizarea DN 18 care face legatura între Bucovina si Maramures parca si-au luat de-o grija. Din nou, în primavara acestui an, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Sorin Grindeanu, anunta ca vor demara lucrarile pentru modernizarea unor importante rute, inclusiv acest drum national. Lasam la aprecierea cititorilor daca din aprilie pâna în septembrie este o perioada îndelungata sau nu. Asta pentru ca în septembrie – pe final – a avut loc o licitatie. Cei optimisti ar putea spune – mai ales comparând cu cei peste 30 de ani de asteptare si de promisiuni – ca este bine. Ramâne însa de vazut pentru ca nu este o licitatie pentru proiectare si executie, ci este una doar pentru documentatia premergatoare studiului de fezabilitate. Anume întocmirea unei expertize tehnice pentru parametrii A 4 (rezistenta si stabilitatea cailor de deplasare), B2 (siguranta în exploatare a cailor de deplasare), D (igiena, sanatate si mediu pentru cai de deplasare), Af (rezistenta si stabilitatea pamântului si terenului de fundare), Studiu Geotehnic, Întocmire Analiza Cost-Beneficiu, Studiu Hidrologic, Obtinere Acord Mediu pentru Obiectivul: „Modernizare DN 17D km 86+000 – km 103+632 Valea Mare – Cârlibaba”. Practic, studiul geotehnic nu este doar o cerinta pe care autoritatea contractanta – Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere – a cerut-o vine ca fiind un document necesar întocmirii ulterioare a studiului de fezabilitate, ci este si o consecinta a solicitarii privind expertiza tehnica la cerintele A 4, B2, D si Af. Se prea poate ca demersul CNAIR sa fie unul serios având în vedere ca licitatia va fi atribuita pe criteriul „cel mai bun raport calitate – pret” unde componenta financiara este de numai 40-. Cititi materialul integral pe obiectivdesuceava.ro
