O mare parte din padurea tropicala amazoniana, un regulator climatic crucial si o rezerva pretioasa de biodiversitate, ar putea depasi "un punct de ruptura" pâna în 2050 din cauza secetei, a incendiilor si a defrisarilor, avertizeaza un studiu publicat miercuri, relateaza AFP. "Între 10- si 47-" din suprafata Amazoniei "va fi expusa unor perturbari cumulate susceptibile sa declanseze tranzitii neasteptate ale ecosistemelor si sa agraveze schimbarile climatice regionale", estimeaza studiul publicat în revista Nature de un grup international de aproximativ 20 de cercetatori. Sub presiunea "temperaturilor mai calde", "secetelor extreme", "defrisarilor" si "eroziunii", aproape jumatate din Amazonia ar atinge astfel "un punct de ruptura" sau "un punct de basculare", antrenând padurile într-un cerc vicios ce ar fi sinonim cu un potential colaps al ecosistemelor. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Bernardo Flores si colegii lui au analizat cinci factori critici: încalzirea climei, precipitatiile anuale, intensitatea sezonalitatii precipitatiilor, durata sezonului uscat si defrisarile. Or, Amazonia gazduieste "10- din biodiversitatea planetei", stocheaza "o cantitate de carbon echivalenta cu 15-20 de ani de emisii" ale omenirii si produce un efect de "racire neta care contribuie la stabilizarea climei planetei noastre", au reamintit autorii studiului. Studiul a identificat trei traiectorii ale evolutiei permanente a padurii amazoniene: ea ar putea deveni, pe alocuri, o padure degradata - cu mai putine specii, mai multe liane si mai mult bambus -, o padure deschisa - cu arbori mai mici înconjurati de ierburi invadatoare - sau o forma de savana. De la statutul ei de detinatoare de "puturi de carbon", Amazonia risca sa devina astfel "o sursa emitatoare", se tem oamenii de stiinta. "Ne aflam poate mai aproape de acest punct de ruptura decât am crezut în trecut", a declarat autorul principal al studiului, Bernardo Flores, de la Universitatea Santa Catarina din orasul brazilian Florianopolis. Studiul a evidentiat trei posibile solutii: reducerea globala a emisiilor de gaze cu efect de sera, oprirea defrisarilor si restaurarea teritoriilor degradate. Cercetatorii s-au bazat pe arhive paleontologice (acoperind o perioada de aproximativ 65 de milioane de ani), modele climatologice si date de observare obtinute începând din anii 1980, precum observatii din satelit privind raspândirea incendiilor de padure, suprafata acoperita de arbori si defrisarile. Concluziile lor vin în completarea celor formulate de reteaua World Weather Attribution, care a estimat în ianuarie 2024 ca schimbarile climatice au facut ca seceta devastatoare care a lovit Amazonia în 2023 sa devina de 30 de ori mai probabila. AGERPRES
