Nu ma întrebati de ce, dar anul asta, de prin martie (cred), înca n-am aruncat niciun cofraj de oua, stivuindu-le pe toate într-un colt lânga frigider (16 la numar, pâna acum). Si bine am facut. (De fapt, pot sa va explic: m-am gândit sa nu le duc rând pe rând la containerul de hartie si carton, ci, la un moment dat, sa le duc într-o sacosa mare si sa le pun lânga – poate are cineva nevoie de ele, de pilda pentru a le duce cuiva la tara care are gaini multe si mai vinde oua...) Deci, bine am facut. Stiti de ce? Pentru ca daca le aruncam, acum n-as fi putut sa-mi explic cu exactitate o chestiune care ma deranjeaza. Iata despre ce e vorba: de ceva vreme, descoperisem ca ouale de la gaini crescute în aer liber de la Lidl sunt foarte gustoase si, chiar de-s mai scumpe, mi-am zis ca-si merita banii. Evident, odata cu calvalcada asta de scumpiri, s-au scumpit si ouale, cele pomenite mai sus ajungând pâna de curând la 10,99 RON cofrajul de 10. Ultima data (saptamâna trecuta, mai exact), când am cumparat zece oua d-astea, ce sa vezi: cum ar veni, se ieftinisera la loc, noul pret fiind parca ultimul pret de dinainte de scumpire, adica de 9,99!? Mai, sa fie, mi-am zis. Dar fie primit, nu? Numai ca, mda, în momentul în care am trecut la a le consuma, ce sa vezi: nu doar ca aveau galbenusul de-un galben binisor spalacit, în contrast cu portocaliul perfect echilibrat de dinainte, dar, din pacate, nici nu mai aveau gustul acela – mai sa-i zic si lui – perfect. Când faci o omleta, de pilda, ori folosesti ouale în vreo mâncare ori prajitura, nu remarci neaparat diferenta de gust, dar daca ai obiceiul sa manânci câte un ou fiert în fiecare dimineata, constati numaidecât schimbarea gustului respectiv diluarea lui, în cazul de fata. Desigur, nu puteau exista decât doua explicatii: am nimerit eu o transa mai naspa pentru ca producatorul a schimbat hrana gainilor ori Lidl a schimbat producatorul, negociind un pret de achizitie sub cel de dinainte, astfel încât sa poata chiar ieftini ouale, fara a pierde din profit. Moment în care intervine stiva de cofraje. Am luat ultimul si penultimul cofraj si am constatat ca da, a fost schimbat producatorul: ouale alea bune de tot fusesera de la SC Diamant Grup SRL (Slatina, judetul Olt), iar noile oua cu galbenusul de-un galben spalacit sunt de la SC House Ana Tour SRL, „Punctul de lucru: Ferma gaini ouatoare Apele Vii”, Dolj. Numele punctului de lucru e o poezie, nu alta, doar ouale de acolo, din pacate, n-au nicio treaba cu poezia gustului. Mda, în materie de oua va trebui sa ma reorientez. Michael Astner este poet, traducator si publicist
