„Oraşul Culturii”, lovit în creştet de incultură. Revoltă în instituţiile de cultură ieşene. „Ne conduc nişte analfabeţi”. Ordonanţa tăierilor bugetare ameninţă existenţa acestora

Deciziile Guvernului de a taia din cheltuielile bugetare pun în pericol existenta teatrelor, dar si a altor institutii de cultura, afectate fiind si bibliotecile. Semnalul de alarma este tras de directorii institutiilor de cultura din Iasi, care spera totusi ca, într-un fel sau altul, masurile sa nu se aplice si în acest domeniu. Altfel, le este pusa în pericol chiar existenta. Ordonanta în cauza este însa în vigoare. Ordonanta care vizeaza reducerea drastica a bugetului anual de cheltuieli le creeaza deja mari batai de cap managerilor din institutiile cultural-artistice. Spre exemplu, toate cheltuielile legate de achizitia de documente pe ultimele doua luni au fost deja suspendate. Astfel, chiar la sfârsit de an, când de obicei sunt programate cele mai importante achizitii, directorii trebuie sa le elimine si sa se „descurce” cum pot. Doi manageri, aceeasi revolta „Ziarul de Iasi” a dezbatut problematica cu directorul artistic al Teatrului „Luceafarul” din Iasi, Oltita Cîntec, si directorul Bibliotecii Judetene „Gh. Asachi”, Dan Dobos. Ambele institutii pe care cei doi le manageriaza de ani de zile au fost luate prin surprindere de modificarile venite odata cu ordonanta în cauza. „Este ceva de groaza, ne conduc niste analfabeti si asta e. Limitarea se refera la anumite capitole de cheltuieli, «bunuri si servicii», adica la fondurile alocate pentru productie artistica. Mai simplu spus, nu vom putea cumpara materiale pentru noile spectacole. În plus, daca se arde un bec, se defecteaza un robinet, o toaleta, se sparge o teava, nu putem sa le înlocuim. Tot de acolo se platesc utilitatile. Sunt articole în OUG care se bat cap în cap, nimeni nu stie cum se vor aplica. De pilda, scrie ca institutiile de cultura îsi fac proiectele din planul cultural minimal, dar câteva rânduri mai jos se stipuleaza ca nimeni nu va putea depasi - desi are alocari bugetare aprobate - un prag care înseamna media cheltuielilor pe lunile ianuarie-septembrie. Guvernantii omit ca lunile de vara înseamna în structura anului teatral vacanta dintre stagiuni, adica pragul va fi tras în jos, va fi foarte mic pentru teatre în noiembrie-decembrie, perioada intensa de activitate artistica. Sunt plati pe contracte semnate, cu angajament de plata, pe care nu le mai putem face. La noi, pragul e undeva la 65.000 lei pe luna, cam cât am platit în 2022 numai pentru utilitati în lunile de iarna”, ne-a declarat Oltita Cîntec. Oltita Cîntec:„Cultura nu face gauri la buget” Oltita Cîntec a sustinut si ideea conform careia prin aceasta ordonanta Guvernul nu face altceva decât sa „desconsidere complet” cultura. „Aceasta ordonanta arata ca guvernantii nu înteleg ca institutiile culturale au un specific aparte, ele nu sunt administratie publica locala. Cultura ar trebui exceptata de la prevederile ordonantei, asa cum este Educatia. Guvernul demonstreaza fara echivoc ca desconsidera complet domeniul creativ al societatii. Cultura nu face gauri la buget, cultura este un factor de progres, de educatie, este, cum tot repet, o investitie în oameni. Cu efecte pe termen mediu si lung. Gaurile din buget trebuie acoperite prin sporirea colectarii, nu prin sugrumarea culturii”, a mentionat aceasta. De asemenea, Teatrul trebuia sa cumpere aparatura scenotehnica. „Am cheltuit cât ni s-a alocat, pe baza prevederilor bugetare, sumele sunt trimestriale. Nu vom putea face plati care sunt necesare, mai ales ca vor începe - noiembrie, decembrie - si facturile la caldura, care nu sunt deloc mici. Probabil, solutia generala va fi sa amânam plata acestor facturi pentru 2024. Adica sa acumulam datorii. La nivel macro, national, nu este deloc o rezolvare, este doar o mutare a problemelor pe anul viitor. Aveam nevoie de reflectoare, sonorizare, fara care nu putem sustine spectacole, softuri anti-virus care au expirat, lista e mult mai lunga. De fapt, orice depaseste 2.500 lei cu TVA este investitie”, a adaugat directorul. Biblioteca Judeteana nu mai poate cumpara documente Biblioteca Judeteana este într-o situatie similara, daca nu cumva si mai proasta: nu mai poate cumpara carti anul acesta, si nici pentru anul viitor. Aceste masuri drastice, aplicate pe orizontala, dupa cum sustine directorul Dan Dobos, îngreuneaza activitatea oricarei institutii de acest tip. „Din pacate, ordonanta aceasta este extrem de clara. Toate cheltuielile pe ultimele doua luni se suspenda. Teoretic, orice institutie care se respecta are o anumita semestrialitate, adica nu ar trebui sa afecteze foarte tare... nu mai cumparam carti, documente în urmatoarele doua luni, bun, le cumparam la anul. Dar ce facem cu abonamentele de anul viitor pentru presa? În a doua parte a lunii decembrie, în mod traditional, faceam abonamente pentru ziar, cititorii trebuie sa aiba zilnic ziarul, avem colectii pe care nu avem voie sa le întrerupem... Asta este o mare problema. Apoi, pentru ca mie nu îmi este în continuare foarte limpede: ce fac daca se sparge o teava?“, a mentionat Dan Dobos. Mai mult, Ordonanta impune comasarea, reorganizarea, fuzionarea sau transferul institutiilor publice cu mai putin de 50 de angajati, în ciuda faptului ca eficienta structurilor de mai mici dimensiuni este superioara oricaror modele de organizatii-mamut, conform tuturor teoriilor manageriale si administrative. „Noi aveam doar 32.000 la buget, nu erau chestiuni care sa împiedice administratia, protocol sau mai stiu eu ce. Din prognozele noastre, chiar daca nu mai cumparam nimic si platim doar contractele care exista, pe luna decembrie am avea un deficit de vreo 16.000 de lei. Ordonanta afecteaza toate institutiile, lucrurile sunt extrem de neclare. Încercam sa ducem la capat activitatile care nu prea costa, sau care nu costa nimic. Cred ca se putea lua din alta parte, gânditi-va ca Biblioteca are 25 de posturi vacante, va dati seama ce economie am facut noi? Nu stiu ce o sa mai fie, vom vedea”, a spus Dan Dobos.  INCFC atrage atentia asupra impactului negativ în raport cu institutiile publice de cultura  Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC) a precizat ca toate entitatile publice din Cultura, dar nu numai, sunt producatori esentiali în mecanismele societatii, având fiecare un loc bine determinat. Singurele structuri supradimensionate si irelevante sunt, în fapt, administratiile arborescente care ar îngloba un numar nejustificat de functionari. „Întelegem si respectam nevoia Guvernului României de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu, dar amestecul dintre functionari publici si personal cu specializari dobândite, tocmai pentru a putea face fata cerintelor societatii, reuseste prin acest proiect de ordonanta sa-i afecteze doar pe cei din urma. Desi se motiveaza reducerile pentru ca Guvernul sa respecte prioritatile strategice si sa acceseze fondurile europene pentru îmbunatatirea infrastructurii, masurile propuse ar distruge tocmai infrastructura si patrimoniul celor aproximativ 300 de institutii publice de cultura pe care le propune spre desfiintare aproximativ 61- din sistemul public”, au scris reprezentantii Institutului. La acestea s-ar putea adauga efectele negative ale dezechilibrarii sistemului cultural pe care le vor resimti nenumaratele organizatii de cultura din mediul privat: producatori de carte, audiovizual, arte vizuale, arhitectura, organizatiile pentru mestesuguri, industriile culturale, organizatii care nu ar putea suporta taxarile impuse. „Problema fundamentala de care acest proiect nu tine cont este ca acele sectoare pentru care statul trebuie sa-si asume finantarea nu sunt discutabile la nivel de societate, nici optionale, fiind incluse în obligatiile constitutionale ale oricarui stat democratic civilizat pentru care cetatenii platesc deja cu un procent semnificativ din veniturile lor curente. Cultura este singurul domeniu de actiune la nivelul constiintelor indivizilor, ajutându-i sa se integreze în comunitati, sa contribuie la constructia unei natiuni, da sens existentei, motiveaza si valideaza participarea sociala. Ordonanta este o amenintare directa pentru accesul la cultura al populatiei României, deoarece distributia teritoriala a institutiilor care ofera cultura fundamentala va fi grav si iremediabil afectata, prin implementarea acestor masuri”, au mai scris acestia. 


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi