La mai bine de un deceniu de când a plecat definitiv din tara, un cunoscut om de afaceri iesean înca mai este cautat de Fisc, dar „pe persoana fizica”. Inspectorii financiari au constatat ca acesta avusese în 2013 cheltuieli mai mari decât veniturile, asa ca i-au calculat diferente de impozit de peste 200.000 lei. Omul de afaceri a platit, pentru a nu i se pune în cârca si penalitatile, dupa care a cerut anularea actului de control. La trei ani de la începerea procesului, a reusit sa scape de trei sferturi din datoria imputata de Fisc, dar batalia se poarta în continuare, pâna la ultimul leu. În perioada sa de glorie, Danut Prisecariu era unul dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri ai Iasului. Detinea hotelurile Traian si Astoria, postul de televiziune Tele’M, Hala Centrala, fostul magazin universal Moldova, un mall în Botosani, fiind implicat si în investitii imobiliare. O serie de decizii riscante si un conflict notoriu cu fostul primar Gheorghe Nichita l-au adus însa în situatia de a-si lichida afacerile si a se muta în Canada, cu familia. Mai detine înca proprietati în tara, asa ca, dupa cum declara într-un interviu „din România ia bani din chirii si sta în Canada”. Proprietatile înca detinute în România l-au adus de altfel în conflict cu Fiscul. El acuza un influent politician local de la PSD Conform legii, organele fiscale au dreptul de a efectua verificari complete ale situatiei persoanelor fizice în privinta impozitului pe venit atunci când se constata o diferenta semnificativa între veniturile acesteia si cheltuielile efectuate. Diferenta trebuie sa fie mai mare de 10- din veniturile declarate, dar nu mai mica de 50.000 lei. Acesta a fost si cazul lui Prisecariu. În cadrul analizelor de risc efectuate în baza de date a ANAF pentru un grup de persoane s-a constatat ca în 2013 avusese loc o majorare de capital social si creditari de societati probabil prin aportul în numerar al lui Prisecariu. Sumele mari implicate au atras atentia, iar de la începutul lui august 2018 si pâna în decembrie 2019, inspectorii fiscali au puricat toti banii trecuti prin conturile lui Prisecariu. În final, au stabilit ca acesta chetuise în 2013 cu 1,25 milioane lei mai mult decât încasase. Legal, era vorba de venituri cu sursa neidentificata, pentru care nu se platise impozit. I s-a calculat un impozit pe venit suplimentar în valoare de 205.000 lei, la care s-au adaugat 126.000 lei, ca penalitati si dobânzi. Legea permite debitorului sa scape de obligatia de plata a accesoriilor, daca achita principalul. Asa a procedat si Prisecariu, care a achitat 205.000 lei, stergându-i-se astfel penalitatile. A contestat însa raportul de control, cerând anularea lui. Contestatia i-a fost respinsa de ANAF, ceea ce a reprezentat începutul razboiului în instanta. În actiunea sa în instanta, Prisecariu si-a exprimat dubiile cu privire la modul cum Fiscul ajunsese taman la el si nu la altcineva. Ceruse, fara a primi un raspuns clar, informatii cu privire la procedura de selectare pentru verificarea fiscala personala. „Eschivarea organului de verificare de a-mi furniza informatii cu privire la activitatile preliminare care au determinat verificarea fiscala personala mi-a confirmat banuiala initiala ca aceasta verificare a fost dispusa la presiunea unui influent politician PSD din Iasi”, a spus Prisecariu. În plus, Fiscul încalcase prevederea legala conform careia avea dreptul sa declanseze o verificare fiscala personala doar în cazul unei diferente de 10- între veniturile cunoscute si cheltuielile efectuate. Or, el avusese venituri din surse cunoscute de 26,12 milioane lei. Cei 1,25 milioane lei identificati de Fisc reprezentau doar 4,77- din aceasta suma. Teoretic, Prisecariu nici nu ar fi trebuit sa atraga atentia. Suspect i s-a parut si faptul ca din cei patru inspectori care lucrasera la dosarul sau, doar unul semna raportul final. Doi se pensionasera, iar un al treilea era în concediu. A justificat fiecare leu cheltuit El a reprosat Fiscului si faptul ca îi analizase si impozitase si veniturile realizate în Canada. Acest lucru ar fi reprezentat o încalcare a conventiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între România si Canada în 2004 si obligarea lui la plata de impozit pe veniturile obtinute în Canada în ambele tari. Prisecariu preciza ca i se impozitasera pâna si cheltuielile aferente veniturilor din chirii obtinute pe teritoriu Canadei, Fiscul apreciind ca acestea nu aveau o sursa de finantare identificata. I se imputau sume care proveneau din fondurile proprii ale sotiei sale si care fusesera impozitate. O suma de 85.000 de euro, de care Fiscul spunea ca nu are o sursa clara de provenienta, fusese obtinuta din vânzarea de lingouri si monede de aur prin intermediul site-urilor de mica publicitate. În actiunea depusa la Tribunal, Prisecariu relua punct cu punct fiecare leu luat în calcul de fisc, explicându-i provenienta. Conform omului de afaceri, nu existau venituri fara o sursa identificabila si pe care sa nu fi platit deja impozit. În analiza dosarului, magistratii Tribunalului au reluat practic analiza Fiscului, comparând-o cu actele depuse de Prisecariu, pâna la utima chitanta sau contract de împrumut. Judecatorii au acceptat criticile lui Prisecariu referitoare la dubla impunere, eliminând astfel o parte din veniturile luate în calcul de Fisc. Pentru altele, actele justificative depuse de Prisecariu aratau sursa de provenienta, departe de a fi „neidentificabila”. Judecatorilor nu li s-a parut însa nimic anormal ca actul de control sa aiba o singura semnatura a unui inspector care lucrase la el, câta vreme era asumat oficial de conducerea ANAF. Magistratii nu au fost convinsi nici de vânzarea aurului pe internet. Prisecariu era cunoscut ca un colectionar de monede, iar tranzactiile erau plauzibile, dar nu aveau acoperire în acte. Nu existau nici facturi si nici acte care sa arate transferul lingourilor. În final, judecatorii au decis anularea partiala a deciziei Fiscului, scazând din banii imputati lui Prisecariu suma de 140.000 lei. Sentinta nu a fost nici pe placul omului de afaceri, nici al Fiscului, ambele parti declarând recurs. Acesta a intrat marti pe rolul Curtii de Apel, urmând sa fie stabilit primu termen de judecata.
