Marina Oprea, Botosani: Tatal meu are 68 de ani si, la un control oftalmologic de rutina, i s-a descoperit ca ochiul stâng este afectat, punându-i-se diagnosticul de ocluzie venoasa. Abia în momentul în care i s-au facut investigatiile a observat ca vede încetosat si chiar distorsionat cu ochiul stâng. Nu stim cum s-a ajuns la aceasta situatie în conditiile în care nu a avut niciodata dureri la ochi si singura boala de care sufera este diabetul, pentru care face tratament”. Sef lucrari Dr. Ciprian Danielescu, medic primar oftalmolog, sef Clinica Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgente “Prof. Dr. N. Oblu” Iasi: ”Ocluzia venoasa retiniana este, de obicei, manifestarea oculara a unui status cardiovascular afectat, un “semnal de alarma” pe care ochiul ni-l da cu privire la faptul ca exista niste factori de risc care nu sunt tinuti în frâu: ateroscleroza, hipertensiunea, fumatul, uneori abuzul de diuretice. Diabetul, care îndeobste afecteaza în timp vasele mici de sânge din organism, este si el pe lista. Daca ocluzia venoasa e diagnosticata înainte de vârsta de 50 de ani, vom cauta si unele cauze mai rare, cum sunt starile de hipercoagulabilitate. Exista ocluzia venei centrale a retinei (sa spunem vena principala a ochiului), care desigur este forma mai severa. Aici vederea scade dramatic, « de pe o zi e alta », prin formarea unui cheag în interiorul venei. Uneori vederea fluctueaza timp de câteva zile, apoi se stabilizeaza la un nivel foarte scazut. Pe de alta parte, exista ocluzii de ram venos, în care se pierde partea superioara sau cea inferioara a câmpului vizual al ochiului, dar abilitatea de a citi poate fi mai mult sau mai putin afectata. Ar fi de asteptat ca scaderea brusca a vederii la un ochi sa îngrijoreze puternic pe orice om, dar în practica vedem destul de des faptul ca persoana nu realizeaza gravitatea situatiei (în fond, vede cu ochiul celalalt), sau asteapta cu optimism sa se rezolve de la sine. În plus, afectiunile retinei nu sunt dureroase, iar ochiul nu este rosu. Dupa saptamâni sau luni de la scaderea initiala a vederii pot aparea complicatii temute, cum ar fi hemoragia vitreana (hemoragie importanta în interiorul ochiului), dezlipirea de retina tractionala, dar si glaucomul neovascular, cu crestere importanta, dureroasa a presiunii oculare. Examenul oftalmologic complet pune cu usurinta diagnosticul corect, fundul de ochi fiind practic acoperit cu mici hemoragii. Întotdeauna vom cere ajutorul medicului cardiolog sau internist, care va evalua starea cardiovasculara si va trata corespunzator hipertensiunea arteriala si ceilalti factori, astfel reducând riscul unor accidente vasculare viitoare. Cu exceptia formelor foarte usoare, ocluziile venoase retiniene vor necesita tratament prin injectii intraoculare, fie cu un antiinflamator puternic (triamcinolon), fie prin agenti care reduc permeabilitatea vaselor afectate (noi îi numim agenti antiVEGF). Înainte de injectare se efectueaza anestezie prin instilarea unor picaturi, astfel de regula injectiile nu sunt dureroase. De regula injectam în sala de operatie, pentru a reduce la minim riscurile. Injectiile se vor repeta lunar timp de mai multe luni. Acesta este tratamentul standard în toata lumea, recomandat si de ghidurile Societatii Europene a specialistilor în retina. Cu acest tratament, cam jumatate din pacientii cu ocluzie de vena centrala si aproape 2/3 din cei cu ocluzie de ram venos vor beneficia de ameliorarea semnificativa a vederii (dar nu putem prezice dinainte cum va evolua fiecare ochi în parte). Important de stiut este si faptul ca aceste medicamente (de altfel costisitoare) sunt disponibile pe baza de reteta gratuita prin Casa de Asigurari de Sanatate. Ar fi de spus câteva cuvinte si despre ocluzia de artera centrala, eveniment grav în care vederea scade brusc, devenind doar “lumini si umbre”. Ea poate fi precedata de fenomene de “amauroza fugace”, caracterizate prin pierderi de vedere monoculara cu durata masurata în minute. Un asemenea episod ar trebui sa aduca pe oricine în urgenta la oftalmolog. Ocluzia de artera este cauzata de emboli, adica mici particule care migreaza din inima sau dintr-un vas mare de sânge catre unul mai mic. Din pacate retina lipsita de aportul de sânge sufera rapid si ireversibil. În primele ore oftalmologul poate încerca manevre de scadere agresiva a presiunii intraoculare pentru a disloca embolul, dar rezultatele cel mai adesea nu sunt îmbucuratoare. Liza cheagului prin perfuzii intravenoase, utila în infarctele miocardice sau în unele accidente vasculare cerebrale, se pare ca nu a dat rezultate în ocluzia arterei retiniene (care este un accident embolic). În plus, fereastra teoretica de timp când s-ar putea încerca aceste tratamente este, asa cum am mentionat, foarte scurta. Oftalmologul care diagnosticheaza o ocluzie de artera centrala a retinei va solicita si consultul cardiologului, care poate cauta cheagul sau placa de ateroscleroza din care s-a rupt embolul si poate prescrie tratamente care sa reduca riscul (foarte important) al unor viitoare posibile accidente vasculare. În concluzie, tratamentul cu injectii intraoculare reprezinta o sansa importanta de care poate beneficia tatal dumneavoastra, el merita încercat chiar daca nu stim exact când a debutat afectiunea”.
