Unul dintre subiectele aprinse la nivel national din ultima saptamâna a fost absenta universitatilor din România din rankingurile internationale importante. Discutia a pornit în special dupa ce nicio institutie de învatamânt superior nu a intrat în primele 1.000 din lume în unul dintre cele mai cunoscute astfel de topuri - Academic Ranking of World Universities (ARWU) 2023, publicat de Shanghai Ranking Consultancy. Rectorul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof.dr. Daniel David, a lansat însa o alta tema de dezbatere, care priveste si Iasul. Dupa ce UBB a fost singura universitate din acest clasament în 2022, acesta a raspuns, fiind întrebat de presa, ca România ar avea mai multe institutii indexate în rankinguri daca universitati de profil din centrele principale ar fuziona. El a dat exemplul în special al universitatilor generaliste, cum este la Iasi - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, si cel al UMF-urilor, în cazul capitalei Moldovei, Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa”. „Ziarul de Iasi” a contactat rectorii celor doua universitati pentru a-i întreba daca un astfel de proiect ar fi viabil în perioada urmatoare, iar raspunsurile nu au fost încurajatoare. În contextul în care, în urma cu circa 15 ani, se vorbea la Iasi despre formarea unei mega-universitati, în care sa intre toate cele cinci institutii de învatamânt superior de stat, în momentul de fata astfel de discutii nu mai exista nici macar la nivel de principiu. Scripcariu: „Ar fi imposibil de gestionat o fuziune” Prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iasi, a explicat pentru „Ziarul de Iasi” ca este exclusa o unificare a celor doua universitati acum. El a spus ca momentul realizarii ar fi fost acum 50 – 60 de ani, când institutiile nu aveau dimensiunile de astazi si când nu au pornit sa se dezvolte pe drumuri atât de diferite. „O astfel de unificare, la acest moment, sa aduci doi «colosi» la un loc ar fi aproape imposibil de gestionat. Fiecare are specificul lui, chiar daca se dau exemple internationale. Universitatile mari din strainatate au si Facultati de Medicina, dar cu 2.000 de studenti, dar noi avem 13.000 în total, studenti, masteranzi, doctoranzi si 3.000 sunt straini. Sunt probleme diferite si specifice fiecarei facultati”, a explicat prof.dr. Viorel Scripcariu. Rectorul admite ca au fost discutii în urma cu 15 ani legate de o astfel de unificare, dar spune ca nu a fost gândit niciun plan concret, ci au fost doar chestiuni pur speculative. „Cercetarea se desfasoara diferit, insertia pe piata muncii la fel, cred sincer ca este imposibil si eu, unul, nu sunt adeptul unei astfel de idei. Si acum 15 ani când s-a discutat nu a fost pusa cu creionul pe hârtie, au fost doar discutii ipotetice”, a explicat prof.dr. Viorel Scripcariu. Toader: „Sa se faca, dar sub cupola UAIC” La rândul sau, rectorul UAIC, prof.dr. Tudorel Toader, a spus ca o astfel de unificare cu toate universitatile din Iasi, nu doar cu UMF-ul, ar fi benefica, însa doar daca se va realiza sub umbrela universitatii pe care acesta o conduce. „UAIC ar fi fost plasata undeva în ierarhia clasamentelor internationale daca strategic, în urma cu multi ani, nu ar fi existat procesul de desprindere a celorlalte trei universitati. Atunci când s-a facut divizarea, daca exista aceasta perspectiva, aceasta întelegere a ramânerii împreuna, categoric aveam o universitate care sa se regaseasca în clasamentele nationale si internationale pe pozitii fruntase”, a spus prof.dr. Tudorel Toader. El da vina orgolii atunci când vorbeste despre o lipsa de demersuri si de interese pe acest plan, la Iasi. Însa spune, la rândul sau, ca o astfel de unificare nu se va putea realiza, si nici nu va fi de acord altfel, decât sub umbrela UAIC, „sub principiul unei reveniri la matca”. „Nu cred ca cineva s-ar putea gândi ca unirea sa se realizeze sub cupola unei alte universitati. Domina orgoliile acum, daca ele se vor stinge, se vor atenua... Întelegem vointa si optiunea celorlalte universitati, poate se va gasi o formula comuna prin care sa se înfiinteze o structura la nivelul Iasului universitar, conform noii legi a învatamântului, care permite ca structurile componente ale universitatii sa aiba autonomie universitara”, a completat prof.dr. Tudorel Toader. Acesta a exemplificat cu modelul orasului Bordeaux, unde, spune rectorul, a fost o situatie similara ca la Iasi, „o singura universitate care s-a divizat”, si unde, prin lege, s-a decis reunificarea tuturor „sub universitatea-mama”.
