Liceele pedagogice din România vor ramâne fara specializarea de baza, educator-învatator, potrivit proiectului Legii învatamântului preuniversitar. În cazul în care proiectul se aproba, liceele pedagogice din tara vor avea doar specializarile educator-puericultor si instructor de educatie extrascolara, restul necesitând urmarea facultatii de profil. La Iasi este vorba de Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Copou, institutia de formare a învatatorilor si educatorilor cea mai veche de acest tip din principatele Moldovei si Tarii Românesti. Dincolo de drama multor cadre de aici, sau a actualilor elevi, sunt invocate normative europene care cer studii superioare celor ce predau la clasele primare. Ce spun însa specialistii ieseni? Legile Educatiei au fost lasate în proiect de fostul ministru Sorin Câmpeanu, iar acum sunt repuse în dezbatere de actualul Ministru al Educatiei, Ligia Deca. Publicarea informatiei ca specializarea educator-învatator dispare din oferta liceelor pedagogice a stârnit multe nemultumiri atât în rândul profesorilor, cât si în rândul elevilor si parintilor. În oferta liceelor pedagogice ar urma sa ramâna doar specializarile de educator-puericultor (absolventii pot fi încadrati doar în crese) si instructor de educatie extrascolara. Va fi lipsa de personal calificat „Viziunea decidentilor în politici educationale este una limitata, din punctul meu de vedere, întrucât aceasta limitare a formarii învatatorilor doar prin intermediul studiilor de licenta aduce disfunctionalitati majore asupra pietii muncii”, spune prof.dr. Genoveva Farcas, fost inspector scolar general al ISJ Iasi, dar si profesor în cadrul Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu”. Deja s-a constat o criza majora de personal didactic calificat pentru elevii de scoala primara si prescolara, iar în noile conditii, „absolventii universitatilor pentru învatamântul primar si preprimar nu vor putea acoperi toate catedrele libere”, adauga ea. De ce ar trebui sa existe specializarea învatator-educator? Reprezentantii colegiilor pedagogice au identificat multiple argumente pentru continuitatea specializarii educator-învatator. „Nu ma raportez paseistic catre trecutul, într-adevar, deosebit al învatamântului pedagogic preuniversitar, însa nu putem sa nu observam faptul ca toate scolile normale din tara noastra au o traditie cunoscuta si recunoscuta de multe secole. Sa ne raportam la faptul ca scolile de învatamânt au existat înaintea primei universitati din tara. Faptul ca ne dorim sa construim alte sisteme de formare a cadrelor didactice nu este un lucru disfunctional, ci, dimpotriva, poate adauga valoare pregatirea prin universitate pe fundamentul unei formari temeinice în scolile pedagogice. Cu alte cuvinte, modernitatea se poate construi si se poate hrani din traditie, aceasta traditie care trebuie respectata si valorificata”, explica prof. Farcas. „Cred ca prin disparitia acestei specializari, liceele pedagogice pierd din atractivitate, ceea ce ar diminua rolul formarii pedagogice de prima instanta la o vârsta propice, care, desigur, poate fi continuata sau aprofundata la nivel de licenta. O voi spune deschis: cei mai buni profesori pentru preprimar si primar sunt cei care au beneficiat si de o formare initiala prin scolile normale. Desigur, aceasta pregatire, mai ales pe linie metodica si practica, constituie un avantaj care nu poate fi substituit prin formarile anterioare. E precum în informatica: un absolvent de licenta sau master în informatica are alte atuuri daca are la baza si un liceu de informatica. Stiu ca sunt chestiuni legate de standardele ocupationale europene, dar, legislativ vorbind, poate s-ar fi gasit o cale de ocupare tranzienta, de catre un absolvent de liceu pedagogic, a unui post de educatoare sau învatator, cu perspectiva continuarii acestei formari la nivel universitar”, spune prof.univ.dr. Constantin Cucos, fost sef al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din cadrul Universitatii „Cuza”, specialist pedagog recunoscut la nivel national. În ceea ce priveste Colegiul Pedagogic Iasi, procentul de insertie a abolventilor pe piata muncii creste semnificativ de la un an la altul. În plus, exista statistici care arata ca elevii care vin din mediul rural si ajung absolventi ai liceului pedagogic se întorc în satele si comunele lor, unde sunt cadre didactice pretuite de comunitatea locala. „Elevii nostri îsi continua formarea. Ei nu se opresc aici. Chiar daca obtin calificare de învatator sau educatoare, ei îsi continua formarea prin studii universitare. Peste 95- dintre absolventii nostri, statistic vorbind, urmeaza studii universitare în specialitate sau în alte domenii”, mentioneaza fosta sefa a ISJ. Care sunt reprosurile? În general, liceelor pedagogice li se reproseaza faptul ca vârsta de debut în formarea aceasta profesionala – 14-15 ani, în clasa a IX-a – este una prea timpurie pentru formarea competentelor profesionale. Cele doua specializari ramase – educator-puericultor si instructor pentru activitati extrascolare – sunt neatractive pe piata muncii, gradul de absorbtie al acestora fiind unul foarte scazut. „Avem si noi, la Iasi, absolventi ai claselor de educator-pueticultor, dar, potrivit statisticilor, doar câtiva au fost angajati în crese particulare. Asadar, dispare o traditie cunoscuta, care confirma o buna calitate a absolventilor nostri din specializarea învatator-educatoare, cu un grad de absorbtie ridicat pentru aceasta categorie de absolventi si o oportunitate de dezvoltare armonioasa a aptitudinilor profesionale începând de la vârsta adolescentei”, spune profesoara de la Colegiul Pedagogic. Au mai fost patru încercari de desfiintare a specializarilor pedagogice în ultimii 20 de ani, iar aceasta instabilitate legislativa nu este una sanatoasa pentru sistemul de învatamânt si, mai ales, pentru formarea profesorilor. „Instabilitatea aceasta legislativa, ca exista o specializare, ca este scoasa o alta specializare, afecteaza în mod grav, la nivelul opiniei publice, imaginea dascalului, a institutiei care îl formeaza si îl dezvolta”, adauga aceasta. Conferinta nationala pentru liceele pedagogice În perioada 27-28 ianuarie, la Timisoara, are loc Conferinta nationala „Locul si rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice si în dezvoltarea educatiei timpurii în România”. Participa reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Parlamentului României, universitatilor reprezentative si ISJ Timis, dar si experti în educatie si reprezentanti ai asociatiilor de parinti. Vor fi prezenti directori si reprezentanti ai profesorilor din 47 de licee si colegii pedagogice, membre ale Asociatiei Nationale a Colegiilor si Liceelor pedagogice din România (ANCLP), profesori ai Universitatii de Vest din Timisoara, dar si experti ai Centrului pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala „Step by Step” Bucuresti. Prof.dr. Genoveva Farcas este prezenta la conferinta. Noi propuneri pentru pastrarea specializarii „Propunem ca parcursul de formare profesionala a unui învatator si a unui educator sa ramâna colegiul pedagogic, care poate fi urmat de facultatea de profil. Avem si câteva solutii pe care le gândim: ne dorim ca cel care finalizeaza liceul pedagogic cu specializarea de învatator sa devina titular al sistemului de învatamânt doar la finalizarea studiilor universitare, într-un termen de pâna la 7 ani. Vreau sa mentionez ca nu suntem într-un sistem concurential cu universitatile de profil ci, dimpotriva, într-o complementaritate fireasca. Cu cât elevii nostri sunt mai bine pregatiti în liceele pedagogice, cu atât si calitatea profesorilor pentru învatamântul primar si preprimar va fi una superioara, calitate care, desigur, este desavârsita prin studiile universitare, asa cum majoritatea elevilor nostri le demonstreaza”, mentioneaza fosta sefa a ISJ.
