O companie din Oxfordshire va începe în curând studiul clinic pentru un vaccin anti-Covid de a doua generatie, administrat sub forma unui plasture, care foloseste celule T pentru a ucide celulele infectate si care ar putea sa ofere imunitate pe o perioada mai îndelungata decât serurile actuale, relateaza The Guardian. Emergex a fost înfiintata în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creatia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei si profesor emerit de medicina moleculara la University College London. Vaccinurile utilizeaza celule T pentru a înlatura celulele infectate din corp la scurt timp dupa contaminare, prevenind replicarea virala a acestora si boala. În timp ce anticorpii produsi de actualele vaccinuri anti-Covid se leaga de virus si îl opresc din a infecta celulele, celulele T gasesc si distrug celulele infectate. Si vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech si AstraZeneca/ Oxford University produc un raspuns de celule T, însa într-o masura mai mica. Emergex a primit unda verde din partea organismului elvetian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne, care va implica 26 de persoane care vor primi o doza mare si una mica din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie. Primele rezultate ale studiului sunt asteptate în luna iunie. Robin Cohen, director comercial al companiei, a spus: „Este prima data când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de raspuns de celule T în absenta unui raspuns de anticorpi si acele celule T cauta celulele infectate si le ucide”. Comparând cu un asteroid care loveste o planeta, el a continuat: „Virusul este asteroidul: loveste planeta si un cod viral, o semnatura a acelui virus, se manifesta rapid pe toata suprafata. Aceasta semnatura este citita de celulele T ca straina, iar celulele T ucid celula înainte sa poata produce noi virusuri vii”. Vaccinurile anti-Covid actuale provoaca în principal un raspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamna ca oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a mentine protectia fata de virus. Vaccinul Emergex va functiona diferit, ucigând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamna ca poate oferi o imunitate pe termen mailung - posibil decenii - si ar putea functiona mai bine în lupta împotriva mutatiilor virusului, a mai spus Cohen. Un studiu publicat în revista Nature saptamâna trecuta arata ca unii oameni prezinta „infectie nereusita” - virusul intra în corp, dar este eliminat din start de celulele T din sistemul imunitar. Oamenii de stiinta au spus ca descoperirea ar putea deschide calea pentru o noua generatie de vaccinuri care au ca scop raspunsul celulelor T, ce poate oferi o imunitate pe termen mai lung. Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London, a declarat ca se îndoieste ca un vaccin bazat pe celule T „ar putea sa functioneze de unul singur”, însa ar putea avea un rol complementar, într-o abordare mix-and-match în care diferite vaccinuri sunt administrate la prima, a doua si a treia doza. El a precizat ca vaccinurile bazate pe ARN mesager, precum cel al Pfizer/ BioNTech, functioneaza bine pentru ca produc un puternic raspuns imun de neutralizare. Un vaccin bazat pe celule T ar putea fi folosit pentru a completa alte seruri, a mai spus el, deoarece acesta ar putea fi mai rezistent la mutatiile virusului. „Anticorpii sunt foarte sensibili la mutatii, în timp ce celulele T pot sa vada multe alte parti ale virusului. Poate ca acesta este punctul forte ale vaccinurilor bazate pe celule T”. El a subliniat ca ideea unor astfel de vaccinuri nu este noua. De exemplu, profesorul Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul pentru AstraZeneca, lucreaza de mai mult de un deceniu la un astfel de ser împotriva gripei. Cohen a mai afirmat ca partea dificila este elaborarea mecanismului de livrare a vaccinului Emergex sistemului imunitar. Rademacher si echipa lui au ales mici particule învelite în peptide (fragmente de proteine) concepute pentru a genera raspunsul celulelor T în organism. În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care elibereaza serul în câteva secunde. El ar putea rezista pâna la trei luni la temperatura încaperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesita depozitare speciala în frigidere ori congelatoare. Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la centrul pentru îngrijire primara si sanatate publica de la Universitatea din Lausanne (Elvetia). Vaccinul Emergex nu va fi disponibil pâna în 2025, cel mai devreme, acesta fiind în mod obisnuit intervalul de timp necesar pentru dezvoltarea unui vaccin. Anul trecut, vaccinurile anti-Covid au fost dezvoltate în câteva luni, procesul de reglementare fiind grabit, însa urgenta a trecut, a adaugat Cohen. Emergex testeaza, într-un studiu separat, tot în Elvetia, un alt vaccin pe baza de celule T pentru febra dengue la oameni, iar primele rezultate vor fi comunicate în luna ianuarie. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din lume este supusa riscului febrei dengue, iar pentru aceasta boala nu exista un tratament specific sau un vaccin. Compania vrea sa realizeze vaccinuri pe baza de celule T împotriva gripei, a virusurilor Zeka si Ebola si a altor infectii.
