Testul la limba româna, pentru admiterea la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a dat batai de cap chiar si candidatilor cu rezultate exceptionale la bacalaureat si în toti anii de studiu din liceu. Din totalul de 678 de candidati, mai mult de jumatate (345) aveau medii peste 9 atât la Bac (care a contat în proportie de 50- din media finala la admitere), cât si în anii de studiu (criteriu de departajare) si erau îndreptatiti sa spere ca vor fi admisi fara probleme la facultate. Însa 17- dintre acesti candidati cu note foarte bune au fost respinsi sau pusi pe listele de asteptare. De ce a devenit examenul de Limba Româna un obstacol atât de greu de trecut? Din toata Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, examenul la Limba româna s-a dat doar la Facultatea de Drept. Si asta pentru ca, spune rectorul Universitatii, prof. Univ. Tudorel Toader, “Interpretarea corecta a continutului normei juridice, întelegerea spiritului legii si a vointei legiuitorului necesita o foarte buna cunoastere a limbii române. Fiecare participant la înfaptuirea justitiei, indiferent de rolul pe care îl are, interpreteaza legea; în plus, judecatorii o si aplica. Perspectivele cunoasteri difera, de la nivelul învatamântului preuniversitar fata de sensul juridic. De aici pot surveni si unele diferente la calificativele obtinute. Alte diferente pot surveni din dificultatea întrebarilor de examen. Ne dorim ca studentii nostri sa aiba o buna cunoastere a limbii române, conditie necesara pentru devenirea lor ca buni juristi”. Testul la Limba Româna conta în proportie de 50- pentru ca un candidat sa fie admis (cu conditia sa fi obtinut cel putin nota 5 la test), iar media examenului de bacalaureat conta tot în proportie de 50-, în timp ce criteriile pentru departajarea candidatilor cu aceeasi medie de admitere erau nota la testul de limba româna si media anilor de studii. Acest din urma criteriu a fost, cu siguranta, pe placul majoritatii candidatilor. Si asta pentru ca media mediilor anilor de studiu a tuturor celor 678 de candidati a fost 9,36, în timp ce media notelor la limba româna a fost 7,09. Limba româna, asa cum se vede si în grafic, a fost un obstacol dificil pentru majoritatea candidatilor. Excluzând olimpicii, doar 4- dintre candidati au luat note între 9 si 9,99 la acest test, în timp ce cei mai multi au obtinut note de 7 – 7,80 (35-) sau de 6 – 6,80 (25-). De fapt, la înscrierea pentru admiterea la Facultatea de Drept, 51- dintre candidati aveau rezultate exceptionale la Bac si în anii de studii) si riscul de a nu fi admisi era minim. Totusi, zece dintre ei nu au predat tezele la limba româna si au fost notati cu 0, patru candidati exceptionali au fost notati cu note între 5 si 5,80, în timp ce majoritatea (173 de candidati) au avut note între 6 si 7,80. Exceptând olimpicii, doar 28 de candidati dintre elevii care, atât în liceu, cât si la Bac, au avut doar medii peste 9, au obtinut si la testul grila de Limba Româna note peste 9 (pâna la 9,60). Dintre candidatii exceptionali, zece au fost respinsi, iar 49 au ajuns pe lista de asteptare – adica 17- dintre candidatii cu medii peste 9 au avut probleme la admitere din cauza testului la Limba Româna. Tematica de examen, afisata pe siteul facultatii, anunta ca în vederea verificarii cunostintelor de limba româna elementele supuse verificarii se refera la aspecte lexicale si semantice (de exemplu, identificarea sensurilor corecte ale unor cuvinte, recunoasterea relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie si paronimie dintre cuvinte, identificarea si utilizarea adecvata, în contexte variate, a sinonimelor, antonimelor, omonimelor si paronimelor unor cuvinte), dar si la aspecte gramaticale (cum ar fi identificarea formei corecte de gen, numar si caz a unor substantive; utilizarea adecvata a formelor articulate; identificarea formei corecte de feminin a unor adjective; recunoasterea adjectivelor fara grade de comparatie etc) sau de ordin fonetic si ortografic (de exemplu, accentuarea corecta a cuvintelor sau identificarea formelor corecte din punct de vedere ortografic). “Întrebarile vizeaza chestiuni necontroversate, a caror rezolvare corecta decurge din cunoasterea principiilor actualei norme literare românesti probând capacitatile pe care le au candidatii în ceea ce priveste: definirea si corecta utilizare a feluritelor cuvinte si forme, distingerea între diferitele posibilitati pe care limba le ofera si felul în care norma literara le actualizeaza - la nivel lexical-semantic, gramatical si fonetic si explicarea în mod corect a solutiilor pentru care s-a optat, testul urmareste sa ofere o imagine corecta si reala asupra bunei cunoasteri si stapâniri a limbii române si asupra deprinderilor de a utiliza corect norma literara contemporana”, se mai preciza pe site-ul facultatii. Excluzând extremele (olimpicii, notati cu 10, si candidatii care au obtinut nota 0 la Limba Româna), media notelor obtinute la testul de limba româna de catre candidatii cu note foarte mari a fost de 7,52, în timp ce media mediilor lor de la Bacalaureat a fost de 9,41, iar cea din anii de studiu de 9,62. La câteva saptamâni dupa Bacalaureat, notele la limba româna ale acestor candidati erau cu aproape doua puncte la mici la Limba Româna decât mediile examenelor lor de la finalizarea liceului si cu peste doua puncte mai mici decât mediile din anii de studiu. Daca includem si candidatii cu medii sub 9 în anii de studiu si la Bac, diferenta între media la testul de Limba Româna si media mediilor de la Bacalaureat se mai diminueaza, dar ramâne importanta (1,5 puncte). • Media la testul de Limba Româna a candidatilor care si-au asigurat un loc cu taxa la învatamânt cu frecventa redusa a fost 7,12, în timp ce media anilor lor de liceu a fost 9,29, iar cea de la Bac a fost 8,85. • Pe locurile cu taxa la învatamânt cu frecventa, cea mai mica nota obtinuta la Limba Româna în cazul candidatilor admisi a fost 7, iar cea mai mare a fost nota 9. De fapt, doar doi candidati au obtinut 9 la Limba Româna, în timp ce 16 au fost notati cu 8 - 8,6, si alti 52 de candidati au primit note între 7 - 7,80. • Pe locurile destinate candidatilor de etnie româna au fost admise doua persoane, cu note de 6,2 - 6,5 la limba româna si cu medii între 8,28 - 9,47 la bacalaureat si în anii de studiu. • Alti doi candidati, proveniti din sistemul de protectie sociala au obtinut 6 si 6,6 la Limba româna si, pentru ca aveau deja medii peste 9 la bac si în anii de studiu, au fost acceptati la forma de învatamânt cu frecventa. • Candidatii din mediul rural admisi (sase persoane), au avut o medie de 7,67 la testul de limba româna, în timp ce media anilor lor de studiu a fost 9,32, iar cea de la Bac 8,78. “E o problema, nu se mai studiaza gramatica. La bacalaureat nu sunt teste de gramatica, pentru ca limba româna nu se studiaza în liceu. Problema nu e la copii, ci la faptul ca în programa nu mai exista lectii de gramatica. Institutul de lingvistica Iorgu Iordan - Al. Rosetti a facut demersuri pe lânga doi ministri din Ministerul Educatiei cerând reintroducerea gramaticii în licee, indiferent de profil. Pâna acum, fara rezultat, dar înteleg ca acum trei saptamâni au reluat demersurile. Si au dreptate, trebuie facut ceva, în conditiile în care analfabetismul functional a ajuns la 46-, potrivit ultimelor rezultate ale evaluarilor PISA. De aceea, nu ma mira aceste note, chiar sunt mari. Acesti copii, care au sustinut examenul la Drept, sunt dintre cei care înteleg ce citesc, dar nu au mai învatat gramatica, au uitat-o”, a explicat pentru Ziarul de Iasi director Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” din Iasi, cercet. st. I, dr. Gabriela Haja. De aceeasi parere este si Serinella Zara, profesor de Limba si Literatura Româna la Colegiu Mihai Eminescu din Iasi: „Eu, ca profesor de româna, ar trebui sa-i ajut, dar programa claselor IX – XII nu cuprinde notiunile cerute la admiterea la facultate. Chiar m-am simtit vinovata, adesea. Si înca la Iasi e un examen mai onest, bazat pe ceea ce ar puteau sti copiii din cele învatate în clasa a VIII-a. Studiind dupa culegeri, copiii pot lua examenul. Înca cei care vor sa dea examen la Bucuresti, la Drept sau la Politie, trebuie sa faca meditatii speciale. În principiu, la Iasi se verifica fonetica, vocabular si foarte putine elemente de morfo-sintaxa, în timp ce Bucurestiul cere chestiuni de specialitate, care nu se învata nici în gimnaziu, si nici în liceu, complicate si discutabile, cu care nici gramaticii nu sunt de acord. Acest examen si programa de liceu ar trebui gândite ca o continuitate, dar nu o continuitate cu clasa a opta, cum se întâmpla la Iasi. Sau cu nimic, cum se întâmpla la Bucuresti”. Lectiile de gramatica ar trebui reintroduse în programa de liceu, spune categoric Serinella Zara, care adauga: „Eu sunt convinsa chiar ca cei care dau examenul asta de limba româna la admiterea la facultate vor vorbi si vor scrie mai corect în româna decât generatiile anterioare, care nu au sustinut examenul”. Iar Gabriela Haja, de la Institutul Philippide, lanseaza o întrebare la care Ministerul Educatiei ar trebui sa dea în cele din urma un raspuns: „Exista tot felul de obiective pentru învatamânt, în general, dar unul dintre aceste obiective ar trebui sa fie ca orice absolvent de liceu sa-si cunoasca propria limba. Ma refer, desigur, la limba nationala, pentru ca România este tara cu cele mai multe limbi ale minoritatilor recunoscute oficial. În 2007 aveam 20 de limbi vorbite în România – altele decât româna – zece cu protectie generala si zece care beneficiau de protectie sporita. Si de atunci s-au mai adaugat câteva, mi se pare. Si este bine asa. Dar cine protejeaza limba româna?”
