Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” si Filiala din Iasi a Academiei Române sunt pe punctul de a deveni proprietari ai Bibliotecii Române din Freiburg, un simbol al activitatii culturale realizate în exil de victimele regimului comunist român. În momentul de fata se lucreaza la semnarea unui contract astfel încât biblioteca si întregul fond de carte sa fie gestionat de UAIC si de Filiala Iasi a Academiei Române, fiind implicata si o structura din Guvernul României si, mai exact, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Istoricul bibliotecii Conform descrierii de pe site, Biblioteca Româna din Freiburg este aproape necunoscuta în spatiul cultural românesc, dar este recunoscuta ca fiind „una dintre institutiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic”. Aceasta este o sursa de prima mâna pentru istoria diasporei aflate în exil, existând tomuri întregi de manuscrise, marturii, articole de presa, carti sau documente de arhiva care arata activitatea românilor care au fugit din tara în urma represiunilor statului comunist. „Aceasta reflecta, pe lânga activitatea culturala pe care a desfasurat-o între anii 1949-1989, dar si dupa caderea regimului comunist si pâna în prezent, «fatetele exilului românesc», lupta cu regimul comunist de la Bucuresti, dar si relationarea cu autoritatile statului german”, se precizeaza în descrierea institutiei. Bazele bibliotecii ca institutie au fost puse la 1 mai 1949, iar din 21 iulie 1950 este recunoscuta ca fiind persoana juridica de autoritatile germane din Freiburg. Jumatate la UAIC, jumatate la Academia Româna Demersul a pornit din partea fondatorilor bibliotecii si a urmasilor acestora. Acestia întâmpina o serie de probleme financiare si nu mai pot sustine existenta bibliotecii, dar au refuzat sa vânda cladirea si fondul de carte. Astfel ca au facut o solicitare catre Universitatea din Freiburg si Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC): sa împarta 50 – 50 fondul de carte si responsabilitatea de a tine în viata biblioteca. Universitarii din Freiburg au refuzat, iar solicitarea a revenit integral catre Iasi. „Biblioteca din Freiburg a fost creata în principal de catre diaspora româna si cu contributia si activitatea a unor profesori de la universitatea noastra. Fondatorii sunt recunoscatori Universitatii din Iasi si propunerea a fost sa ne doneze noua jumatate si universitatii din Freiburg cealalta jumatate. Noi am vorbit în Biroul Executiv si, am transmis ca, în principiu, acceptam cu bucurie”, a declarat prof. Tudorel Toader, rectorul UAIC. Însa cei de la UAIC au înaintat o alta varianta: jumatatea care ar fi revenit Universitatii din Freiburg sa fie preluata de catre Academia Româna, Filiala Iasi, astfel ca proprietatea si fondul de carte vor fi gestionate integral de la Iasi. „Întelegem ca este un patrimoniu cultural si stiintific foarte bogat, sunt manuscrise nevalorificate de la mari personalitati si un fond de carte foarte mare. Am vorbit cu directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni si i-am solicitat sa participe la acest demers, iar acesta a fost de acord. În ceea ce priveste sediul, înteleg ca la etajul superior sunt camere de cazare, sali de conferinte, care ar necesita si o serie de investitii pentru reabilitare”, a mai declarat Tudorel Toader. Un centru de cercetare sau chiar o extensiune a UAIC Vointa fondatorilor a fost ca cei care preiau biblioteca sa o tina în viata si sa contribuie la valorificarea patrimoniului. Initial, UAIC, Academia Româna si Primaria Municipiului Iasi au trimis un memoriu la Ministerul de Externe al României, la prim-ministru si la presedintele României, pentru ca statul român sa preia acest obiectiv si sa-l transforme într-un punct de referinta al prezentei românesti la Freiburg. Însa prof.dr. Tudorel Toader spune ca nu au fost primite reactii încurajatoare din acest punct de vedere, iar astfel s-a ajuns la concluzia sa fie preluata biblioteca pe persoana juridica de catre universitate. „Am primit în urma cu doua zile (n.red. – duminica, 16 octombrie) un draft al contractului de donatie de la fondatori. Planuim ca într-un termen scurt sa ne deplasam pâna acolo si sa vedem cum transformam draftul într-un contract semnat valid juridic ca sa preluam integral sediul respectiv”, a completat Tudorel Toader. Dincolo de inventarierea fondului de carte si deschiderea acestuia si mai mult catre comunitatea de cercetatori din România, intentiile UAIC pe termen mediu sunt chiar de a gândi o forma de a avea o extensiune acolo pentru studentii români sau pentru strainii care vor dori sa urmeze cursurile UAIC. Dar momentan se va dezvolta un nucleu de cercetare în jurul manuscriselor si fondului de carte disponibil la sediul bibliotecii.
