Lovituri naucitoare sosite la plic, la institutiile de cultura ale Iasului. Facturile doar la electricitate, însumate, la principalele institutii de cultura din Iasi, pe o singura luna, sunt aproape duble fata de bugetul total anual de venituri si cheltuieli, adica salarii, utilitati, reparatii etc., ale unei scoli generale mari. Adica, aproximativ 400.000 de lei. Daca nu vor gasi ajutor din partea statului, multe dintre institutiile de cultura vor fi nevoite fie sa renunte la premiere, la vernisaje, fie la anumite spectacole, sau chiar sa puna lacat pe usile unor sectii muzeale. Tristul campion al acestui clasament sumbru este Teatrul National: facturile însumate la gaz metan si curent sunt de, tineti-va bine, 70.000 de euro. Nici celelalte institutii, precum Palatul Culturii sau Teatrul „Luceafarul", nu stau deloc pe roze. 70.000 de euro - valoarea a doua focuri, gaz si curent, care zdruncina Teatrul National iesean. De altfel, toate institutiile de cultura din Iasi sunt lovite din plin cel putin din doua parti, la început de an. O data de restrictiile impuse de pandemie, cu prezenta de 30- a publicului în salile de spectacol, si a doua oara cu facturile majorate la utilitati. Primele vesti negre au venit din partea companiilor de distributie a energiei electrice. Cea mai mare nota de plata este la Teatrul National "Vasile Alecsandri". Sala Mare are 750 de locuri, la stal, loja si balcon, 1.418 lampi electrice si candelabru cu 109 becuri. Chiar daca, în decembrie, numarul de spectatori a fost redus la jumatate, aplauzele la scena deschisa au fost din plin. Dar au costat buzunarul institutiei. „Facturile pe luna decembrie la gaz si electricitate au urmatoarele sume: 58.652 euro a fost factura la gaz, si 9.787 euro factura de curent electric. Noi am reusit sa obtinem si compensare la ele, deci în jur de 40.450 euro va fi factura la gaz si 7.344 euro la curentul electric, în total, undeva la 47.794 euro pentru gaz si curent electric. Aceste facturi sunt prea mari în conditiile în care si bugetele au devenit din ce în ce mai mici. Încasarile le folosim pentru a achita bunurile si serviciile”, a declarat Daniel Busuioc, director artistic al Teatrului. Ambele facturi sunt la E.ON (Delgaz Grid). La Complexul Muzeal "Moldova", din care face parte Palatul Culturii, nota de plata la curent pe decembrie 2021 este tripla fata de media lunara a anului trecut. Iluminatul la Palatul Culturii, emblema Iasului, a costat nu mai putin de 33.000 de euro în luna Sarbatorilor de Iarna, cam cât concertul de 3 ore oferit de Municipalitate chiar în fata edificiului, în ziua dintre ani. Raportat la propriile cheltuieli, Palatul Culturii a cheltuit în decembrie anul trecut de trei ori mai mult, fata de luna august a aceluiasi an. „Pe luna decembrie avem de achitat doar pentru Palatul Culturii 31.751 de euro, iar per total, pe toate muzeele, incluzând Complexul Muzeal Moldova din Iasi, factura pe decembrie este în valoare de 34.940 euro. Comparativ cu celelalte luni, în luna august 2021, factura a fost de 12.821 euro. Este foarte dificil, noi am facut solicitari de compensare catre Electrica Furnizare, si sa speram ca vom reusi. Daca nu vom primi un ajutor, ar fi dificil, pentru ca nu reusim sa avem aceste sume, care sunt uriase, si foarte greu de imaginat ca putem sa achitam asemenea sume catre furnizorii pe care îi avem. Ar fi nevoie sa se tripleze numarul de vizitatori”, spune Valentina Drutu, manager interimar al Complexului Muzeal "Moldova". Temperatura, rol crucial în conservarea operelor de arta În acelasi timp, facturile la gazele naturale pe lunile decembrie 2021 si ianuarie 2022 pentru Palatul Culturii din Iasi înca nu au fost emise, se arata într-un raspuns transmis la solicitarea „Ziarului de Iasi” de catre Complexul Muzeal National „Moldova” (CMNM), însa conducerea institutiei estimeaza ca vor avea o valoare mult mai mare fata de facturile anterioare, cel putin factura aferenta ultimei luni din anul trecut. Temperatura joaca un rol crucial în conservarea operelor de arta, asa ca nici vorba de a se face economie la încalzire. Anul trecut, 263.550 de oameni au vizitat Palatul Culturii din Iasi, mai mult decât dublu fata de anul 2020, când au fost 101.297 de vizitatori. Totusi, fata de anii anteriori, numarul vizitatorilor s-a redus drastic din cauza pandemiei de Covid-19 (în anul 2019 au vizitat Palatul Culturii din Iasi 317.332 de oameni), astfel încât este aproape imposibil ca veniturile încasate sa acopere costul facturilor cu noile tarife. „Toate încaperile din Palatul Culturii Iasi sunt încalzite. În conformitate cu prevederile HG 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, temperatura optima pentru obiectele de patrimoniu este cuprinsa între 1° si 18°C. Nu credem ca pot fi acoperite costurile facturilor la gazele naturale pentru lunile decembrie 2021 si ianuarie 2022 din încasarile provenite din vizitarea Palatului Culturii”, au precizat reprezentantii CMNM Iasi. Teatrul „Luceafarul", factura enorma, la acelasi consum Nici câtiva metri peste drum de Palatul Culturii, la Teatrul „Luceafarul", situatia nu este roz în spatele cortinei, ci întunecata, ca înainte de spectacol. „Factura la gaz este enorma, fiind în valoare de 60.000 de lei, adica aproximativ 12.000 de euro, la acelasi consum ca în anul precedent, adica aceasta majorare extraordinara vine din majorarea tarifelor la gaz metan. Nici în noiembrie nu a fost o factura mica, atunci a avut o valoare de 8.090 euro. Sunt foarte mari aceste facturi, si vor afecta bugetul tuturor institutiilor de cultura, publice, si nu putem decât sa speram ca nu vom ajunge în situatia nefireasca sa diminuam bugetele pentru spectacole ca sa putem achita aceste facturi. Ar fi complet nefiresc. Noi speram ca ANRE-ul, Ministerul Energiei, autoritatile care au competente pe aceasta directie sa vada, post-factum, ce se poate face. E liberalizare, întelegem, economie de piata, dar în societatile asezate exista niste agentii si mecanisme care sa echilibreze situatii de genul celor semnalate, pentru ca, desigur, pentru furnizori este un business si vor sa-si maximizeze profiturile. Aici ar trebui sa se intervina, pe directia asta. De altfel, s-au vazut si la populatie ca au venit facturi umflate îngrozitor”, a spus Oltita Cîntec, director artistic al Teatrului "Luceafarul". De doua ori mai mult la Opera La Opera Nationala Româna Iasi, care este copilul orfan al mediului cultural iesean, cel putin când este vorba de “acasa", adica de un spatiu propriu, daca facturile vor veni cu aceeasi suita de zerouri în coada, se poate trage cortina la multe dintre spectacole. „Factura pe energie la Opera din Iasi are o suma dubla fata de ce aveam înregistrat pâna în prezent. Mai exact, este vorba de 21.236 euro, fata de 8.696 euro. Însa eu sunt încrezator ca lucrurile vor fi sub control atâta vreme cât, inclusiv într-o discutie avuta cu ministrul Culturii, ni s-au dat asigurarile ca va exista o compensare si pentru institutiile de spectacol, asa încât nu cred ca vor fi probleme din acest punct de vedere. Executivul a si adoptat o astfel de hotarâre cu referire la compensatiile care vor fi asigurate si pentru institutiile de cultura”, a declarat Daniel Sandru, managerul interimar al ONR Iasi. Se stie deja ca majoritatea spectacolelor sustinute de ONRI au loc în cladirea somptuoasa a Teatrului National. Dar cine câstiga, totusi? „Ziarul de Iasi” a discutat despre subiect si cu prof.dr. Cristian Popescu, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza”. Economistul considera ca „cei câtiva «baieti destepti» care au capusat mereu sistemul au creat acum o retea de vânzare-revânzare pe un lant de aprovizionare-distributie foarte lung, care a condus la cresteri intolerabile ale preturilor la consumatorul final”. „Scumpirile la gaze si energie sunt un subiect fierbinte. Cauzele pot fi multiple, dar în esenta este vorba despre un cumul de factori. Pe de-o parte vorbim de o criza europeana si chiar globala, cauzata cel mai probabil de anumite manipulari ale jucatorilor mari, printre care merita sa amintim si Rusia. Si se vede ca acum Rusia joaca si cartea gazelor la masa negocierilor în conflictul cu Ucraina. Pe de alta parte, vorbim de factori interni care tin de disfunctionalitatea pietei energiei si gazelor. O piata care a fost oricum, doar libera nu. Orice economist stie ca, pentru a functiona eficient, o piata are nevoie de jucatori numerosi si preturi libere. Or, pe piata româneasca a fost exact pe dos. S-au acordat licente la un numar redus de jucatori, iar preturile au fost mereu reglementate. De curând s-a încercat liberalizarea, dar atât momentul cât si pregatirea acestuia au fost extrem de nepotrivite. Este firesc ca în economia de piata sa avem preturi libere. Dar, daca liberalizarea se produce pe o piata acaparata de câtiva jucatori, atunci riscul de monopol sau întelegeri de tip cartel este foarte ridicat. Opinia mea este ca asa s-a întâmplat la noi. Cei câtiva «baieti destepti» care au capusat mereu sistemul au creat acum o retea de vânzare-revânzare pe un lant de aprovizionare-distributie foarte lung, care a condus la cresteri intolerabile ale preturilor la consumatorul final. Guvernul s-a speriat si acum da înapoi, promitând o noua plafonare care, chipurile, ar trebui sa rezolve macar partial problema. Opinia mea este ca nu va face altceva decât sa o amplifice. Aceste bâjbâieli patetice zapacesc si mai mult o piata disfunctionala, astfel încât nimeni nu va mai putea sa emita previziuni corecte atât de necesare în luarea deciziilor antreprenoriale. Drept urmare, «baietii destepti» vor câstiga, consumatorii casnici si firmele vor pierde, iar statul va demonstra înca o data, daca mai este necesar, cât de incompetent este atunci când intervine în mersul pietelor. În capitalism, statul ar trebui sa fie cel care face regulile, si nu jucator. Iar atunci când regulile sunt proaste, cum e si cazul celor din domeniul energiei, solutia nu sta în reglementare, ci în dereglementare, dar facuta cu pricepere si nu populist, nici de catre Supermani si nici de catre baroni, fie ei locali sau centrali”, este de parere economistul Cristian Popescu.
