Moody's Investors Service a confirmat vineri la "Baa3" ratingul pe termen lung al României, cu perspectiva stabila, iar calificativul pe termen scurt a fost mentinut la "Prime-3", se arata într-un comunicat al agentiei de evaluare financiara. Confirmarea ratingului "Baa3" reflecta perspectivele robuste de crestere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene si investitii straine directe (FDI). De asemenea, reflecta indicatorii privind povara datoriei si accesibilitatea datoriei, care ramân mai solide decât a altor tari cu acelasi rating, desi ambele ar urma sa se deterioreze gradual în urmatorii ani, în urma unui nivel înca ridicat al deficitului bugetar si a cresterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evolutii sunt contrabalansate de slabiciunea calitatii institutiilor tarii si de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice si externe, se arata în comunicat. Perspectiva stabila echilibreaza tendinta economica pozitiva fata de dificultatile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal si deficitul de cont curent ale României. Desi acestea nu reprezinta riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României, cu toate acestea deficitele gemene reprezinta o potentiala sursa de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizeaza Moody's. Desi Moody's estimeaza o încetinire a cresterii la 2- anul acesta, dupa doi ani de avans solid în 2021 si 2022, în conditiile în care inflatia afecteaza consumul si scaderea activitatii economice în zona euro afecteaza cererea externa, perspectivele de crestere pe termen mediu ale României ramân solide. Moody's se asteapta la o redresare a cresterii la 3,2- în 2024 si la 3,5- în 2025, în linie cu estimarea agentiei privind potentialul de crestere al economiei de 3- - 3,5-. Perspectivele solide de crestere ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investitiilor cu fonduri europene si FDI. Tara a alocat un total de aproximativ 11- din PIB-ul din 2021 în granturi si împrumuturi din Facilitatea UE de redresare si rezilienta (RRF) pentru a fi cheltuiti pâna în 2026. Desi implementarea înregistreaza întârzieri fata de calendarul original, autoritatile din România au continuat sa înregistreze progrese cu îndeplinirea reformelor si investitiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Si fondurile obisnuite din bugetul UE 2021-2027 vor creste în urmatorii ani, majorând finantarea totala de la UE la o medie de aproximativ 4- din PIB pe an. Mai mult, Moody's se asteapta ca FDI în sectoare cum ar fi industria si IT sa ramâna la un nivel solid, la aproximativ 3- din PIB. De asemenea, Moody's se asteapta la continuarea tendintei de crestere rapida a productivitatii muncii deoarece România continua sa ajunga din urma economii mai avansate din Europa, iar reformele si investitiile din Facilitatea UE de redresare si rezilienta si alte instrumente încep sa aiba impact asupra potentialul de crestere al economiei. Astfel de tendinte pozitive vor domina în mare masura impactul negativ al consolidarii fiscale si deficitul de forta de munca în urmatorii ani. Reducerea deficitului fiscal va fi un proces gradual, în timp ce deficitul de forta de munca, din cauza îmbatrânirii populatiei, va fi acoperit din ce în ce mai mult cu imigranti din tari din afara UE. Moody's se asteapta ca ponderea datoriei României ca procent din PIB sa se situeze la 48,2- la finalul lui 2023, un nivel asemanator cu cel din ultimii doi ani si mult sub nivelul mediu al tarilor cu rating "Baa3" (excluzând România), de 76,3-. Ponderea datoriei României ca procent din PIB a fost mentinuta relativ stabila dupa cresterea înregistrata în pandemie, în 2020, chiar daca deficitul fiscal ramâne ridicat. În 2019 România a intrat în procedura de deficit excesiv (EDP) si au fost stabilite tinte pentru reducerea deficitului fiscal la 4,4- din PIB în 2023, de la 6,3- din PIB în 2022. Totusi, Moody's se asteapta ca se va realiza doar o îmbunatatire marginala a datelor privind deficitul anul acesta, cu un deficit de 6,1- din PIB estimat în 2023. Acesta reflecta o combinatie de factori, cum ar fi veniturile neasteptat de slabe din sectorul energiei si companiile de stat, si îmbunatatirea mai slaba decât se anticipa a colectarii veniturilor, apreciaza Moody's. Guvernul a anuntat un pachet de masuri în septembrie, inclusiv renuntarea la unele scutiri fiscale, majorari de TVA si introducerea unui impozit asupra cifrei de afaceri a bancilor si anumitor companii, pentru a reduce deficitul în 2024 si în anii urmatori. Împreuna cu îmbunatatirea perspectivelor de crestere, masurile fiscale suplimentare pe care s-a angajat sa le ia România, Moody's se asteapta ca deficitul sa fie redus gradual la 5,3- în 2024 si 4,4- în 2025. Deficitul înca ridicat, cuplat cu o încetinire a cresterii PIB-ului nominal ca urmare a reducerii inflatiei în urmatorii ani, au determinat Moody's sa estimeze ca ponderea datoriei ca procent din PIB va creste gradual, ajungând la 50- la finalul lui 2024 si 51,7- la finalul lui 2025. Indicatorii României privind accesibilitatea datoriei vor continua de asemenea sa se deterioreze, în contextul dobânzilor mai ridicate. Inflatia în România a scazut la 9,2- în septembrie 2023, de la un nivel de vârf de 14,6- în noiembrie 2022, dupa majorarile de dobânzi efectuate de Banca Nationala a Romaniei în 2022. Totusi, readucerea inflatiei spre tinta BNR de 1,5- - 3,5- va ramâne o dificultate semnificativa în urmatorii ani. Moody's se asteapta ca inflatia sa se situeze în medie la 4,9- în 2024. AGERPRES
