Exista impresia adânc încetatenita, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstarite ale României, precum ca Moldova le toaca banii prin intermediul diverselor finantari venite de la centrul harnicilor lucratori din celelalte regiuni. E real faptul ca e dificil sa realizam un bilant între ceea ce da Moldova tarii si ceea ce primeste de la tara. Nu numai ca e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e si imposibil de cuantificat miriadele de relatii de natura economica, demografica, financiara, culturala în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial national. Cu alte cuvinte, nu stim daca la momentul acesta bilantul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, dupa ce si-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult tarii decât a primit. În România nu exista discriminare regionala pozitiva (continuare) Dupa PIB/locuitor, regiunile cu cele mai mari valori raportate de media nationala (100-) sunt: Bucuresti-Ilfov (225-) si Vest (101-). Înca doua regiuni de dezvoltare din vestul tarii se apropie de medie: Centru (96-) si Nord-Vest (92-). Alte trei regiuni de dezvoltare (Sud-Est, Sud si Sud-Vest) au valori cuprinse între 77 si 82-, iar regiunea de dezvoltare Nord-Est are doar 63.8-. 1. Ajutoarele de stat regionale Ca si în cazul Poloniei, acestea vizeaza în primul rând IMM-urile. Deosebirea e ca Polonia avantajeaza zonele sarace, introducând, dupa cum am vazut în primul text, mai multe niveluri ale intensitatii ajutorului, niveluri invers proportionale cu dezvoltarea economica a regiunilor (voivodate), pe când România, nu! Si asta, în ciuda faptului ca ecarturile de dezvoltare ale structurilor NUTS II sunt mai mari în tara noastra decât în Polonia. În privinta ajutoarelor de stat regionale acordate investitiilor avem doar doua niveluri (Bucurestiul - 40-50- si restul României - 85-), plecând de la faptul ca toate celelalte regiuni de dezvoltare ar avea sub 75- din media PIB/locuitor a UE. Dar nu e acelasi lucru sa te situezi în proximitatea acestei cifre (Vest, Centru si Nord-Vest) si sa fii trecut cu câteva procente peste 40- din PIB-ul mediu european, ca în cazul regiunii de Nord-Est. Considerând aceleasi valori ale intensitatii ajutoarelor de stat, în doua judete precum Arad si Vaslui, nu trebuie sa facem greseala sa ne închipuim un echilibru perfect în repartitia teritoriala a volumului acestor fonduri. Nicidecum! E mai degraba vorba de un dezechilibru perfect. De regula, marile investitii ale multinationalelor potenteaza si afacerile de natura antreprenoriala, fie pe cele legate direct de natura domeniului în care functioneaza marea implantare, fie în activitati paralele - în domeniul comertului alimentar sau non-alimentar, în diverse servicii, divertisment etc., activitati necesare unei populatii în crestere sau macar mai stabile si cu venituri din ce în ce mai importante. 2. Facilitati fiscale si ajutoare de stat acordate marilor companii multinationale Dificil de cuantificat si imposibil de contabilizat, aceasta forma de ajutor reprezinta imaginea unui alt dezechilibru perfect. Accesibilitatea redusa a estului României la pietele de desfacere ale UE, de unde vin si unde se duc majoritatea marfurilor angrenate în comertul extern al României si de unde se delocalizeaza principalele investitii straine, face ca aceste ajutoare de stat sa se concentreze în special pe fatada vestica, Transilvania, iar în România extracarpatica acestea sunt strâns legate de economia de aglomeratie a Bucurestiului si a ariei sale de influenta (Ilfov, Arges si Prahova). Nu avem o sursa care sa ne edifice asupra volumului acestor fonduri, ca urmare am apelat la repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului Investitiilor Straine Directe (ISD) la 31 decembrie 2020 (BNR - Investitiile straine directe în România în anul 2020). Studiul BNR demonstreaza asimetria investitiilor straine pe regiuni. Relativizând, prin realizarea raportului dintre ISD si numarul de locuitori. Regiunea de dezvoltare NE are doar 519 euro/loc, în timp ce toate celelalte regiuni de dezvoltare au valori superioare ale acestui indicator: Bucuresti si Ilfov (24 150 euro/loc.), Vest (3 875 euro/loc.), Centru (3 671), Nord-Vest (2 219), Sud (2 053), Sud-Est (1 549) si Sud-Vest (1 308). Pentru ca ecartul între Bucuresti si restul regiunilor e atât de mare, ne vom limita comparatiile doar la nivelul unor regiuni. Raportul între Regiunea de Dezvoltare Nord-Est si cea de Vest e de 1 la 7,5 si între Nord-Est si Nord-Vest e de 1 la 4,3. Nu stim daca relatia dintre ISD si ajutoarele de stat pentru marile companii ce se implanteaza în România e (perfect!) direct proportional, dar un lucru stim sigur - e imposibil sa fie invers proportional! Am mai „sondat” înca doua programe de finantare (Programul Operational de Dezvoltare - POR si Planul National de Dezvoltare Locala - PNDL), care au ca obiective principale diminuarea ecarturilor de dezvoltare între regiuni. Dar si aici, ca si în cazurile precedente, guvernantii de la Bucuresti interpreteaza într-o maniera bizara sprijinirea regiunilor mai putin favorizate. Pentru ca am depasit numarul de caractere atribuite, ma voi opri aici, dar nu înainte de a va semnala un text (cu acelasi nume) aparut în site-ul Miscarii pentru Dezvoltarea Moldovei, ce e însotit si de harti ale repartitiei indicatorilor economici si a fondurilor diverselor programe de finantare la nivel regional (pentru Polonia si România) - Moldovei i se cuvenea mai mult. (Pe saptamâna viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
