În ciuda talentelor sale de iesi din situatii dificile, Tom Cruise pare sa fi recunoscut ca unele misiuni – în special cele care implica ursi polari, elicoptere si documente – sunt într-adevar. imposibile, relateaza The Guardian. Vineri, producatorii celui mai recent film Mission: Impossible au renuntat la încercarea de a obtine permisiunea pentru zeci de aterizari de elicopter pe Svalbard, arhipelagul arctic protejat, aflat la jumatatea distantei dintre Norvegia si Polul Nord, unde ursii polari depasesc numarul oamenilor. La începutul acestei saptamâni, realizatorii Mission: Impossible – Dead Reckoning Part Two, care urmeaza sa fie lansat în 2024, încercau sa conteste decizia guvernatorului din Svalbard de a le refuza permisele de aterizare pentru filmare. Autoritatile locale au refuzat permisiunea pentru aterizarile de 40 de elicoptere pe diferite locatii solicitate de PolarX, compania de productie implicata, invocând îngrijorari legate de perturbarea faunei salbatice. Potrivit postului public NRK, filmarile unor scene au început saptamâna aceasta în Svalbard, cu echipele în zona si nava PolarXplorer, care a fost închiriata pentru productie, acostata în Longyearbyen, capitala de facto a arhipelagului. Cruise, care a fost fotografiat joi pe strazile din Longyearbyen, a refuzat sa discute problema cu ziarul local, Svalbardposten, spunând doar: „Este minunat sa fii aici”. Însa, compania de productie a abandonat încercarea de a determina agentia de mediu din Norvegia sa anuleze decizia guvernatorului. „Tocmai am fost informati ca echipa de productie a filmului a renuntat la reclamatia pe aceasta tema”, a spus un purtator de cuvânt al agentiei. „Compania de productie a spus ca are alte solutii. Nu ne ocupam acum de plângere pentru ca au renuntat. Au vrut ca agentia noastra sa anuleze decizia guvernatorului, dar au renuntat la plângere, asa ca nu stiu ce fel de solutii au gasit”, a spus el. Un purtator de cuvânt al PolarX a refuzat sa comenteze aceasta chestiune, invocând un acord general de nedezvaluire a productiei. Potrivit unei scrisori trimise de avocatii companiei de productie, care a fost obtinuta de Svalbardposten, s-a ajuns la un acord. „În timp ce o plângere la agentia norvegiana de mediu a fost considerata necesara din cauza presiunii timpului, productia a lucrat continuu la solutii alternative pentru a raspunde preocuparilor guvernatorului”, se spune în scrisoare. „Acest lucru a avut succes, iar partile nu sunt nevoite sa mentina plângerea.” Presa locala a raportat ca decizia s-a bazat pe sectiunea 73 din Legea Mediului Svalbard, care impune ca traficul pe arhipelag „sa nu deterioreze sau sa degradeze mediul natural... sau sa nu conduca la deranjarea inutila a oamenilor sau a vietii salbatice”. PolarX a facut recurs împotriva deciziei. Svalbard, care are o populatie umana de 2.700, este un refugiu pentru o mare varietate de specii, inclusiv vulpi arctice, foci-cu-barba, morse, reni Svalbard, cinci specii de foci, 12 specii de balene si aproximativ 3.000 de ursi polari. Presa norvegiana a declarat ca PolarX a subliniat în cererea sa ca „productiile anterioare din Svalbard au avut o audienta globala, raspândind întelegerea vietii salbatice si istoriei arctice” si promovând „o viziune pozitiva... asupra mediului”. Însa autoritatile din Svalbard au decis ca, având în vedere „scopul acestor zboruri”, nu se poate acorda permisiunea pentru aterizarea elicopterelor, în parte din cauza precedentului pe care îl poate crea „în contextul obiectivului de limitare a traficului pe Svalbard”. Sefa pentru protectia mediului din arhipelag, Kristin Heggelund, a declarat pentru NRK ca scopul este mentinerea „un mediu aproape neatins”. Permisele de aterizare au fost acordate recent, dar mai ales pentru documentare despre animale salbatice, a spus ea. „Acesta este un tip complet diferit de utilizare a elicopterului”, care depaseste survolarea si aterizarea ocazionala, a spus ea. „Este un lungmetraj. Ei vor sa foloseasca aterizarile elicopterelor ca parte a filmului propriu-zis, deci cu activitate considerabila la sol.” Nu toti locuitorii din Svalbard au fost multumiti de interdictie. Ronny Brunvoll, seful Visit Svalbard, a pus la îndoiala daca este „logic si necesar sa fim atât de categoric în abordarea activitatilor de afaceri din arhipelag”. „Ma întreb daca este necesar de fiecare data când interesele de conservare se întâlnesc cu interesele de afaceri”, a adaugat el. „Recunoastem ca protectia naturii vulnerabile are prioritate. Dar, în acelasi timp, trebuie sa existe o prezenta si activitate norvegiana pe insule.” Asociatia locala de afaceri a spus ca ar putea fi facute exceptii pentru filme importante care ar putea spori imaginea Svalbardului, care a servit drept fundal pentru filme, inclusiv filmul din seria Bond din 2002, Die Another Day. Cu toate acestea, Aleksander Øren Heen, ministrul mediului, a declarat pentru ca principiul politicii din Svalbard este ca „în cazul unui conflict între protectia mediului si alte interese, mediul are prioritate”..
