Ultima Seara FILIT a avut loc duminica, 22 octombrie, în Sala Mare a Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iasi. Au avut loc decernarea Premiului Institutului Cultural Român pentru cea mai buna traducere a unei carti din limba româna în anul 2022 si decernarea Premiului liceenilor pentru cea mai îndragita carte a anului 2022, ce au fost urmate de întâlnirea cu Mircea Cartarescu. Premiul pentru cea mai buna traducere a cartii „Solenoid” Anul acesta, Premiul pentru cea mai buna traducere a unei carti din limba româna în anul 2022, acordat de Institutul Cultural Român, ajunge peste ocean, la profesorul american Sean Cotter, care a tradus în limba engleza romanul „Solenoid” al lui Mircea Cartarescu. Au fost trei evaluatari: Laura Sitaru, una dintre cele mai cunoscute traducatoare de limba araba si decan al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii din Bucuresti, Simona Kessler, cel mai cunoscut agent literar autohton, si Codrin Liviu Cutitaru, profesor laa Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”. Sean Cotter nu a putut fi prezent la Festivalul International de Literatura si Traducere, dar premiul acordat de Institutul Cultural Român a fost acceptat de Mircea Cartarescu. „Este o recunoastere foarte importanta pentru mine si îmi pare rau ca din cauza unor probleme de familie nu am putut fi prezent în cadrul Festivalului FILIT. Premiul este semnificativ pentru mine, deoarece vine din România. Stiti ce munte am încercat sa urc traducând romanul domnului Cartarescu. Recunosc ca nu am reusit sa ajung în vârful muntelui, pentru ca o traducere nu este niciodata la fel ca originalul”, a precizat Sean Cotter într-un mesaj înregistrat pentru FILIT. Premiul liceenilor pentru cartea „Sunt oare un calau?” Premiul liceenilor pentru cea mai îndragita carte a anului 2022 a mers catre Lilia Calancea, pentru romanul „Sunt oare un calau?”. „FILIT-ul este un vis frumos pentru mine, chiar prea frumos! Acum îmi dau seama ca într-un vis totul poate fi posibil. Sunt femeia care stie sa scrie, sa citeasca si am ajuns sa fac niste cercetari legate de identitate. Am ajuns cu cercetarile la Treblinka, dupa care am scris romanul «Sunt oare un calau?», iar acum am un ritual înainte de somn. Spun «multumesc, Doamne, pentru înca o zi în care m-ai ajutat sa ramân om!», pentru ca am înteles cât de greu îmi vine în fiecare zi sa pastrez omul din mine. Am înteles ca rolul literaturii este sa ne ajute sa ramânem oameni mai ales în timpurile acestea grele si de mare cumpana”, a mentionat Lilia Calancea pe scena Teatrului National din Iasi. Cartile nominalizate pentru Premiul liceenilor pentru cea mai îndragita carte a anului 2022 au fost „Sunt oare un calau?” de Lilia Calancea, „Cerul ca otelul” de Cosmin Leucuta, „Gene dominante” de Stefania Mihalache, „Abraxas” de Bogdan-Alexandru Stanescu si „Repetitie pentru o lume mai buna” de Mihai Radu. Mircea Cartarescu: „Esti dispus sa îti dezvalui inima în fata unor necunoscuti?” Seara FILIT a continuat cu Mircea Cartarescu, care a vorbit despre turneele sale, despre cum natura umana separa talentul de caracter si despre cum, la 60 de ani, au început sa îi placa oamenii. Cu peste 120 de volume publicate în strainatate, în 25 de limbi, si cu numeroase premii internationale, scriitorul a încheiat Festivalul International de Literatura si Traducere într-o nota optimista prin discutia cu Mirela Nagât, Mirela Nagât a spus ca, în ziua de azi, scriitorul a ajuns sa fie un fel de showman care trebuie sa îsi însoteasca creatiile, un om care intra în cultura media si care se supune legilor consumului. Cartarescu a explicat ca nu orice scriitor poate face turnee sau poate fi capabil sa vorbeasca în public. „Sunt unii scriitori taciturni, precum Sadoveanu. Nu toata lumea este apta sa vorbeasca în public, sa faca turnee si sa apara în mijlocul unor necunoscuti, pentru ca poti, de exemplu, sa le spui o gluma iar ei sa nu râda, pentru ca umorul lor este altul. Un scriitor care poate sa faca lucrul acesta, cred ca trebuie sa fie dispus sa îsi dezvaluie inima. Esti dispus sa îti dezvalui inima în fata unor necunoscuti, fie români, fie strani? Daca esti dispus sa faci asta, sa fii sincer si sa nu ai nimic de ascuns, atunci vei fi primit bine de public. Daca esti un om mai tacut, mai discret si mai rezervat, este mai greu”, a precizat Mircea Cartarescu. Acesta este invitat de institutele culturale în diverse turnee unde întâlneste persoane care vor sa afle parerea sa despre politica internationala si lumea literara sau ce scriitori din România ar recomanda pentru a fi tradusi. A dezvaluit ca are mereu o lista cu scriitori români care îi plac si care crede ca ar merita sa fie tradusi. „Pentru mine, este o mare bucurie sa cunosc oamenii. Am fost destul de singuratic toata viata, iar acum ma bucur de fiecare om care ma asculta si cu care discut în fata unei cafele sau a unei halbe de bere. A început sa îmi placa de oameni, cred ca de pe la 60 de ani în sus, pentru ca pâna atunci nu prea îi observam”, a marturisit Mircea Cartarescu. Eticul în literatura lui Cartarescu Întrebat cum reprezinta în fictiune violenta sau raul, scriitorul a explicat ca nu i s-a întâmplat niciodata, cu exceptia perioadei comuniste, ca editorul sau sa îi propuna sa elimine anumite pasaje din cartile sale, pe motiv ca nu ar fi primite cum trebuie de public. „Este un lucru important sa fiu respectat ca scriitor si sa îmi respect publicul cititor. Adica, trebuie sa mi se respecte libertatea cuvântului”, a spus Mircea Cartarescu. Acesta a explicat ca exista totusi posibilitatea ca dupa publicare sa fie tinta unor nemultumiri. „Este si latura de dupa publicare, o latura mai complicata în care poti fi tinta unor argumente care tin de corectitudinea politica, mai de bun simt sau extreme, iar, uneori, pot merge la tinta. Poate scormonind prin textele mele se poate lega cineva de vreun cuvânt sau de vreo expresie, dar, pâna la urma, gura lumii e sloboda. Niciodata nu vei potoli lumea, întotdeauna vor avea ceva de comentat”, a precizat scriitorul. Autorul romanului “Theodoros” considera ca eticul nu trebuie eliminat din arta. „Literatura are legatura cu eticul, dar este vorba despre o anumita legatura, nu despre una ideologica. Cred ca se refera si la persoana scriitorului, dar si la caracterul operei pe care o scrie. Ar fi minunat ca artistul sa fie un om pur si bun si sa scrie lucruri minunate. Lucrul acesta este rar în literatura, pentru ca functioneaza toate posibilitatile”, a explicat Cartarescu. El a spus în cadrul întâlnirii FILIT ca pot exista trei tipuri de scriitori: „Cel mai bun caz este cel în care un scriitor este bun si va scrie doar carti bune. Exista si varianta ca un om bun sa scrie carti proaste. Cazul dramatic este când oameni rai scriu bine si exista numerosi ticalosi în istoria literaturii universale care au scris bine”. De ce? Pentru ca natura umana desparte talentul de caracter. “Caracterul este una, talentul este alta. Pot fi oameni inteligenti si talentati care sa nu aiba caracter”, a completat scriitorul. FILIT 2023 În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfasurat cea de-a XI-a editie a Festivalului International de Literatura si Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitati din 25 de tari, întrucât, timp de cinci zile, Iasul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionatii de literatura, scriitori, traducatori, manageri culturali, editori, jurnalisti, muzicieni, fotografi si activisti din întreaga lume. FILIT este organizat anual de Muzeul National al Literaturii Române din Iasi si este finantat de Consiliul Judetean Iasi. Editia din acest an s-a desfasurat sub înaltul patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene în România si sub patronajul Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.
