Ministerul Mediului anunta ca 2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatura medie de 12,5 grade si o abatere termica de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010. Totodata intervalul 2012-2023 devine cea mai calda perioada de 12 ani consecutivi din istoria masuratorilor meteorologice, conform Administratiei Nationale de Meteorologie. Cel mai cald an din istorie a avut si cel mai calduros Craciun, maxima zilei fiind de 17 grade Celsius, iar la statia meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatura al ultimilor sase ani. ”2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatura medie de 12,5 grade si o abatere termica de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010. Totodata intervalul 2012-2023 devine cea mai calda perioada de 12 ani consecutivi din istoria masuratorilor meteorologice, conform Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM). Potrivit serviciului pentru schimbari climatice Copernicus, si la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodata, iar oamenii de stiinta avertizeaza ca încalzirea globala, perioadele de seceta severa, vor continua în conditiile în care emisiile de gaze cu efect de sera sunt în crestere”, se arata în comunicatul MInisterului Mediului. Potrivit ministerului, ”tendinta actuala a încalzirii globale este rezultatul activitatilor antropice (probabilitate de peste 95-) si se desfasoara cu o rata fara precedent”. ”Acest fenomen este strâns legat de efectul de sera proces prin care atmosfera capteaza o partea a energiei solare, cealalta parte fiind radiata înapoi în spatiu. Gazele cu efect de sera, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depasesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a ramâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încalzirea globala la 1,5 grade Celsius, cantitatea totala de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând si alti factori care contribuie la încalzire, timpul care ne-a ramas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, se mentioneaza în comunicat. Ministerul Mediului mai afirma ca în vederea combaterii încalzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferinte si s-au adoptat tratate menite sa reglementeze actiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. ”Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, ca, în 2023, conditiile extreme înregistrate au „lasat o amprenta de devastare si disperare”, precizând si ca ritmul schimbarilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodata. Temperatura medie la suprafata globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie pâna în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodata în ceea ce priveste media anuala. În fiecare luna au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai calda toamna boreala, din emisfera nordica, din timpurile moderne”, mentioneaza comunicatul. ”2023 are acum sase luni si doua anotimpuri care au depasit recordurile. Aceasta luna noiembrie extraordinara, care include doua zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamna ca 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodata în istorie”, a declarat Samantha Burgess, sef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbari climatice (C3S), într-un comunicat de presa. Si pentru România, cu o temperatura medie de 12,5 grade si abatere termica de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Cel mai cald an din istorie a avut si cel mai calduros Craciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la statia meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatura al ultimilor sase ani. O masa de aer tropical a ajuns din sudul continentului în tara noastra si, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie. Ziua de sâmbata, 21 octombrie, a fost extrem de calda, cu recorduri la 129 de statii din tara noastra, pentru istoria recenta, de când se fac masuratori”, spune ministerul. Încalzirea continua înseamna ca fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni si mai frecvente si mai intense, agravând pagubele si pierderile de vieti omenesti cauzate de secete, inundatii, uragane si incendii. Tendintele acestea ne afecteaza pe toti si nu mai poate nega nimeni ca activitatea umana a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar masurile care sunt impuse prin acorduri internationale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera devin absolut necesare. România sprijina efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât si efectele încalzirii globale, constienta fiind ca atingerea tintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalitatile practice prin care putem sa reducem emisiile de carbon si emisiile de gaze cu efect de sera, presupun un efort comun, concertat, statele având obligatia de a respecta angajamentele pe care partile si le-au asumat prin Acordul de la Paris si prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România sustine determinarea Uniunii Europene de a cauta solutii eficiente pentru a raspunde nevoilor diverse ale tarilor vulnerabile care se confrunta cu efectele schimbarilor climatice si este solidara cu acestea si si-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55- pâna în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, si atingerea neutralitatii climatice pâna în 2050” a declarat ministrul mediului, apelor si padurilor Mircea Fechet. ”Schimbarile climatice” si ”încalzirea globala” sunt doua sintagme care apar tot mai frecvent si provoaca adesea confuzie fiind folosite incorect. Într-un joc de cuvinte, cele doua sintagme ar putea fi asociate, dar ele nu sunt sinonime. Procesele la care se refera, desi nu pot fi integral separate, descriu aspecte diferite ale modificarilor ce au loc pe Terra. ”Se pare ca studiile reflecta faptul ca, în comparatie cu schimbarile climatice, sintagma încalzirea globala este mai impresionanta si emotionanta pentru publicul larg si mai usor de asociat cu modificarile la nivel global. Schimbarile climatice reprezinta modificarile pe termen lung, semnificative statistic, ale climei Pamântului, incluzând schimbari de temperatura, precipitatii, vânt pentru o perioada de câteva decenii sau mai mult”, arata institutia. Încalzirea globala se refera strict la un parametru al climei si anume la cresterea temperaturii medii de la suprafata Pamântului, într-o perioada de timp stabilita. ”Acest fenomen a fost observat începând cu perioada industriala (1850-1900), din cauze definite, în principal datorita activitatilor umane, a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificari în gradul de utilizare al terenurilor (defrisari), deseuri. Cu alte cuvinte, schimbarile climatice reprezinta un termen generic pentru o gama mai larga de fenomene, printre care si încalzirea globala. Toate aceste modificari au impact asupra ecosistemelor naturale, a sanatatii comunitatii umane, a resurselor de apa cu consecinte directe asupra sectoarelor economice”, se precizeaza în comunicat. Programul Copernicus este programul de observare a Pamântului al Uniunii Europene, program care supravegheaza planeta si mediul înconjurator în beneficiul final al tuturor cetatenilor europeni. Acesta ofera servicii de informatii bazate pe observarea Pamântului prin satelit si pe datele in situ (non-spatiale). Programul este coordonat si gestionat de Comisia Europeana. Acesta este implementat în parteneriat cu statele membre, Agentia Spatiala Europeana (ESA), Organizatia Europeana pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), agentiile UE si Mercator Océan.
