România a devenit unul dintre principalii parteneri ai Ucrainei, iar Kievul îsi doreste si negociaza un acord bilateral de colaborare în domeniul securitatii cu Bucurestiul, dupa modelul propus de G7 la summitul de la Vilnius, pentru a oferi garantii de securitate Ucrainei în perspectiva unei aderari la NATO, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al presedintelui Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru TVR Moldova. La summitul de la Davos, seful diplomatiei ucrainene, Dmitro Kuleba, si Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE român, au anuntat ca Ucraina si România încep negocieri pentru un acord de colaborare în domeniul securitatii. Întrebat ce va presupune acest acord si cum vor actiona partile, Mihailo Podoliak a declarat în interviul acordat TVR Moldova ca detaliile vor fi comunicate atunci când partile vor ajunge la textul final. În schimb, consilierul presedintelui ucrainean a tinut sa sublinieze sprijinul considerabil pe care România l-a acordat Ucrainei de la începutul razboiului, inclusiv pe plan militar. „Putem vorbi despre doua substraturi ale acestui acord. Primul, în ceea ce tine de România, vreau sa va spun ca a facut foarte multe pentru Ucraina si continua sa faca chiar din prima zi a invaziei totale rusesti. România este una dintre dintre cele mai active tari din Europa de Sud-Est si din punct de vedere logistic, si de resurse care ajuta Ucraina”, a spus Podoliak. „Bucurestiul a subliniat mereu o atitudine calda, de prietenie, fata de Ucraina si din punct de vedere economic, financiar si umanitar. Astazi ne dorim ca aceste relatii de parteneriat strategic si garantii de securitate sa fie fixate într-un acord si acest lucru are loc nu doar cu Bucurestiul, dar si cu alte state”, a mentionat Podoliak facând referire la acordurile bilaterale pentru oferirea de garantii de securitate Ucrainei care au fost propuse de G7 la summitul NATO de la Vilnius din vara anului trecut. „Prin acest gen de acord vrem sa fixam din punct de vedere juridic relatiile bilaterale, în primul rând în cooperarea în domeniul industriei militare. Vrem sa întelegem cu ce stat putem coopera, unde putem avea investitii comune, de unde putem primi tehnica militara si în ce cantitati sau chiar si alte resurse care ne pot ajuta în coordonarea si constructia sistemului national de aparare”, a explicat Podoliak. „Un asemenea proces de negocieri se desfasoara si în relatia cu România, care vreau sa mentionez ca din prima zi a invaziei ruse a acordat un sprijin incomensurabil Ucrainei. Suport militar, financiar, logistic”, a punctat consilierul presedintelui Zelenski. Declaratiile lui Mihailo Podoliak vin sa întareasca un mesaj transmis la începutul acestei saptamâni de Centrul pentru Comunicare Strategica, o organizatie oficiala a guvernului ucrainean pentru combaterea dezinformarii, care a publicat pe X un videoclip de multumire la adresa României. Aceste mesaje vin în contextul în care România nu a dezvaluit public ce ajutor militar exact a trimis Ucrainei, ceea ce a dat nastere unor dezbateri si controverse. În plus, un pachet de ajutor militar consistent pentru Ucraina este blocat în prezent în Congresul SUA, ceea ce stârneste îngrijorari în legatura cu sprijinirea Kievului în eforturile de a opri agresiunea rusa. CE SUNT ACORDURILE DE SECURITATE PE CARE UCRAINA LE DISCUTA CU ALITII G7, grupul celor mai puternice sapte economii democratice ale lumii, a semnat o declaratie comuna la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul trecut, angajându-se sa stabileasca "angajamente si acorduri de securitate pe termen lung" cu Ucraina, care vor fi negociate bilateral. Acordurile ar urma sa fie un angajament pentru furnizarea continua de ajutor militar si de securitate, sprijin pentru dezvoltarea bazei industriale de aparare a Ucrainei, formarea soldatilor ucraineni, schimbul de informatii si cooperarea în domeniul informatiilor, precum si sprijin pentru apararea cibernetica. De asemenea, partile ar urma sa organizeze imediat consultari cu Ucraina pentru a determina "pasii urmatori corespunzatori" în cazul unui "viitor atac armat rusesc". De atunci, peste 30 de tari au semnat declaratia. UN SUBSTITUT PENTRU ADERAREA LA NATO? Kievul spune ca aranjamentele ar trebui sa contina angajamente importante si concrete în materie de securitate, dar ca acordurile nu ar înlocui în niciun fel obiectivul sau strategic de a adera la NATO, organizatie care considera ca orice atac lansat asupra unuia dintre cei 31 de membri ai sai este un atac asupra tuturor, în conformitate cu prevederile Articolului 5. "Au existat speculatii conform carora, prin încheierea a suficiente acorduri de acest gen, nu mai avem nevoie de aderare. Fals. Avem nevoie de aderarea la NATO", a declarat Ihor Jovkva, consilierul presedintelui ucrainean pentru afaceri externe, citat de Reuters. CINE A SEMNAT ACORDURI PÂNA ACUM? În ianuarie, Marea Britanie a devenit prima tara care a semnat unul dintre acordurile de securitate cu Ucraina pentru un termen de 10 ani, timp în care Kievul spera sa fie membra NATO. Londra a declarat ca acordul a oficializat o serie de tipuri de sprijin pe care Marea Britanie "l-a oferit si va continua sa îl ofere pentru securitatea Ucrainei, inclusiv schimbul de informatii, securitatea cibernetica, pregatirea medicala si militara si cooperarea industriala în domeniul apararii". Conform acordului, Marea Britanie s-a angajat sa organizeze consultari cu Kievul în termen de 24 de ore daca Ucraina se va confrunta cu un viitor atac armat rusesc si sa ofere asistenta "rapida si sustinuta" în domeniul securitatii. Londra va furniza "echipamente militare moderne în toate domeniile, dupa cum este necesar, si asistenta economica; va impune Rusiei sanctiuni economice si de alta natura", se arata în document. Jovkva a spus ca exista si anexe la acordul britanic care nu au fost facute publice. "Exista, de asemenea, anexe la acord, care sunt strict secrete. În aceste anexe se defineste domeniul de aplicare concret, lucruri concrete, sfere concrete. Si acestea, cu parere de rau, nu vor fi cunoscute de public sau de agresor, dar vor avea loc", a punctat consilierul presedintelui ucrainean. CE ALTE TARI URMEAZA SA SEMNEZE ACORDURI? Ucraina a avut cel putin doua runde de discutii privind acordurile cu toate tarile G7, a declarat Jovkva. Mai mult de 10 tari se afla în stadiul activ al discutiilor sau ar putea începe în curând, a adaugat el. Printre tarile suplimentare se numara Olanda, România, Polonia si Danemarca, a confirmat consilierul pentru Reuters. Franta si Germania par sa fie pe cale sa convina în curând asupra unor angajamente de securitate cu Ucraina. Presedintele Emmanuel Macron era asteptat sa finalizeze un acord bilateral privind angajamentele de securitate în Ucraina în aceasta luna, dar a amânat deplasarea din motive de securitate. Acordul ar urma sa contureze cadrul pentru ajutor umanitar si financiar pe termen lung, sprijin pentru reconstructie si asistenta militara.Cu toate acestea, nu ar oferi angajamente financiare specifice privind livrarile de arme, deoarece Parisul ar trebui sa se întoarca în fata parlamentului pentru aprobare. În schimb, Macron ar urma sa faca anunturi publice si a declarat ca Franta va asigura o aprovizionare regulata cu rachete aer-sol si rachete de croaziera cu raza lunga de actiune. CE VREA UCRAINA DE LA ACESTE ACORDURI? Ucraineanul Ihor Jovkva a evidentiat ca fiind "foarte importanta" prevederea din acordul cu Londra potrivit careia ar putea avea loc consultari în termen de 24 de ore pentru a oferi un ajutor rapid si sustinut. Acesta a comentat ca acest lucru depaseste "infamul" Memorandum de la Budapesta din 1994, în cadrul caruia Ucraina a primit "asigurari" de securitate din partea Marii Britanii, Rusiei si Statelor Unite în schimbul renuntarii la armele nucleare de pe teritoriul sau. "Nu vrem sa repetam experienta infama a Declaratiei de la Budapesta, care a ramas doar o declaratie", a spus el. Jovkva a declarat ca nu este nevoie ca Ucraina sa se grabeasca sa ajunga la acorduri. "Nu am nevoie de 10 sau 15 acorduri încheiate în decurs de o saptamâna. Mai degraba as dori ca aceste 10 sau 15 acorduri sa fie profund gândite, bine negociate si cu semne concrete de sprijin pe termen lung si variat pentru Ucraina", a punctat consilierul.
