Alaturi de Dimitrie Gusti si Petre Andrei, profesorul Mihai Dinu Gheorghiu este unul dintre cei mai mari sociologi ieseni, de anvergura internationala. Opera sa impresionanta este depasita doar de generozitatea, modestia si caldura cu care îsi învaluie colaboratorii, doctoranzii, studentii. Dupa instaurarea comunismului în România, sociologia considerata o „stiinta burgheza” a fost eliminata din curricula universitara. A fost reintrodusa ca specializare în anul 1966, beneficiind de „politica de deschidere”, dupa Primavara de la Praga, a regimului la cârma caruia se afla deja Nicolae Ceausescu. Beneficiind de fereastra de oportunitate din perioada 1966-1978, Mihai Dinu Gheorghiu (n. Iasi, 8 decembrie 1953), proaspat absolvent al Liceului Internat „C. Negruzzi” (1972), se înscrie la specializarea Sociologie-Psihologie a Facultatii de Istorie-Filosofie din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi (UAIC). Imediat dupa absolvirea facultatii (1976), Mihai Dinu Gheorghiu se angajeaza ca profesor logoped la Centrul Logopedic Interscolar din Iasi. În anul 1980, obtine prin concurs un post de sociolog-cercetator stiintific la Centrul de Stiinte Sociale al UAIC, unde activeaza pâna la plecarea în Franta (1989). Un moment interesant din biografia sociologului iesean este consemnat în vara lui ’89, când are o tentativa de a trimite o scrisoare la postul de radio „Europa Libera” prin care se autopropunea candidat pentru pozitia de secretar general al PCR, în locul lui Nicolae Ceausescu, chiar la Congresul al XIV-lea al partidului. Scrisoarea buclucasa nu a mai ajuns la destinatie pe motiv ca o consiliera a Ambasadei SUA la Bucuresti a refuzat sa o scoata din tara prin valiza diplomatica. La scurt timp dupa aceasta tentativa, sociologul iesean primeste pasaportul si permisiunea de a parasi România. Devine preocupat mai ales de sociologia literaturii, sociologia culturii si sociologia educatiei. În perioada cât a lucrat ca sociolog la Iasi, M.D. Gheorghiu s-a apropiat de sociologia lui Pierre Bourdieu, traducând si prefatând lucrarea „Economia bunurilor simbolice” (Ed. Meridiane, 1986). Ajuns în Franta, Mihai Dinu Gheorghiu se înscrie la doctorat la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS, Paris), colaborând si cu Max-Planck-Institut für Bildungsforschung si Centre Marc-Bloch (Berlin). A sustinut doctoratul sub coordonarea stiintifica a magistrului-sociolog Pierre Bourdieu, având ca tema „Les métamorphoses de l’agit-prop. Les institutions de contrôle des intellectuels par les partis communistes et leurs transformations après 1989: le cas des écoles de parti”, pentru care a primit calificativul Summa Cum Laude (1997). Sociologul Mihai Dinu Gheorghiu si-a extins preocuparile în zona cercetarii aplicate beneficiind de o serie de burse postdoctorale la Max Planck Institut für Bildungsforschung (cercetare asupra productiei în stiintele sociale si a studiilor asupra elitelor în Germania dupa 1990, Berlin, 1997-1998) si la Geisteswissenschaftliches Zentrum Geschichte und Kultur Ostmitteleuropas, grupul de lucru „Literatura disidentei si a exilului” (Leipzig, 1997). M.D. Gheorghiu este membru asociat la Centre européen de sociologie et de science politique, membru al Association française de sociologie si al Association internationale des sociologues de langue française. M-am apropiat de opera Profesorului Emerit Mihai Dinu Gheorghiu prin intermediul preocuparilor comune în domeniul sociologiei elitelor. Am dedicat câtiva ani lucrului la o teza de doctorat în stiinte politice, având ca tema „Rolul elitelor guvernamentale în consolidarea democratiei în România”. În domeniul sociologiei elitelor, M.D. Gheorghiu a fost interesat îndeosebi de problematica elitelor intelectuale în câmpul puterii, de scolile de cadre si formarea elitelor înainte si dupa 1990, de elitele africane formate în Europa de Est, precum si de noile elite din sistemul medical. În viziunea sa, studiul elitelor este important atât din perspectiva compozitiei socioprofesionale, a identitatii culturale si politice, cât si din perspectiva legitimitatii (daca elitele au sau nu au calitatea morala sa conduca). Productia stiintifica a profesorului Mihai Dinu Gheorghiu este realmente impresionanta (cf. unui CV din 2016): 17 carti în calitate de autor, co-autor, coordonator, publicate în limba româna si limba franzeza, peste 20 de traduceri si prefete la carti semnate de autori straini, români, zeci de studii în volume colective scrise în limba româna, franceza, germana, engleza, 57 de studii si articole publicate în reviste stiintifice, 16 recenzii (selectiv), cursuri universitare, zeci de rapoarte si proiecte de cercetare. Rasfoindu-i CV-ul, ori te pui cu burta pe carte, ori te duci la prasit. Ambele variante sunt onorabile. Alaturi de Dimitrie Gusti si Petre Andrei, profesorul Mihai Dinu Gheorghiu este unul dintre cei mai mari sociologi ieseni, de anvergura internationala. Opera sa impresionanta este depasita doar de generozitatea, modestia si caldura cu care îsi învaluie colaboratorii, doctoranzii, studentii. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi Articolul face parte din seria „Oameni si istorie - portrete din vremurile de acum”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2022.
