Un judecator român câstiga între 70 si 150 de euro pentru fiecare dosar solutionat, în functie de instanta la care lucreaza. Nu sunt mai prost platiti decât colegii lor din restul Uniunii Europene si nici nu au, în medie, mai multa treaba, întrucât nici românii nu sunt mai procesomani decât alte natii. Dotarile cu tehnica de calcul a instantelor si accesul personalului auxiliar la aceasta asigura o informatizare în media europeana, România chiar stând mai bine decât multe tari în acest domeniu. Organizarea proasta a sistemului judiciar si lipsa unor standarde de calitate la nivel national fac însa ca justitia sa gâfâie, reusind sa-i exaspereze si pe justitiabili, si pe judecatori. Mai multe studii realizate de Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei (CEPEJ), cel mai recent fiind publicat chiar în acest an, creioneaza o imagine mai putin familiara a justitiei românesti. Procesele marunte ar trebui judecate de instante mai putin „profesioniste”? În sistemul judiciar românesc lucreaza 4.600 de judecatori. Raportat la numarul de locuitori ai tarii, ne situam la jumatatea clasamentului, „vecini” cu Germania. State precum Franta, Spania, Italia ori Suedia abia daca au 10-12 judecatori la 100.000 de locuitori, fata de 24 câti sunt în România. În aceste state însa functioneaza si un sistem complementar, de judecatori temporari, de functionari cu atributii judiciare sau de magistrati neprofesionisti, pentru cazurile simple. Pâna acum câtiva ani, în Franta a functionat sistemul asa-numitului „judecator de proximitate”, neprofesionist, însarcinat cu solutionarea cauzelor civile vizând pretentii de pâna la 4.000 de euro si a unor contraventii penale. În România, acestea sunt de resortul Judecatoriilor. Din întreaga Uniune Europeana, doar sase state, printre care România, Bulgaria si Grecia nu au un astfel de sistem paralel, menit sa-i degreveze pe judecatori de procesele marunte. În România, unele spete pot fi solutionate de mediatori. Acestia sunt mult mai numerosi decât în restul Europei, procentul raportat la populatie fiind de patru ori mai mare în România. Procedura greoaie, ca si faptul ca dupa mediere numeroase acorduri sunt supuse consfintirii de catre un judecator face însa ca impactul medierii asupra reducerii numarului de dosare ajunse în instanta sa fie redus. Primul nivel al Justitiei este foarte aglomerat în România Dincolo de lipsa unor auxiliari judiciari care sa solutioneze certurile între vecini, însasi structura corpului de magistrati aglomereaza nivelurile-cheie ale sistemului. În UE, aproape trei sferturi dintre magistrati lucreaza la primul nivel al justitiei, echivalentul judecatoriilor de la noi. În România, mai putin de jumatate dintre magistrati muncesc în judecatorii, în conditiile în care la acest nivel sunt judecate doua treimi dintre cazuri. Nu rare sunt cazurile în care un complet al Judecatoriei iesene are de analizat într-o zi mai mult de 100 de dosare. Pentru a putea discuta un dosar în medie în 5 minute, judecatorul este practic obligat sa amâne o buna parte dintre cauze, astfel încât sa poata audia martori sau sa analizeze probe în cazul celorlalte. Astfel de situatii sunt însa rare la nivelul Tribunalului, unde se discuta doar un sfert din totalul dosarelor, ori la cel al Curtii de Apel. CITESTE SI: Crezi ca meriti pensia speciala? Sapte motive pentru care esti toxic pentru societate De asemenea, numarul judecatorilor angajati la Înalta Curte de Casatie si Justitie este la jumatate fata de media europeana. Urmarea logica este durata de ani de zile scursa pentru analiza unui dosar, chiar în procedura de urgenta. Recent, un iesean care daduse în judecata statul pentru a obtine medicamentele necesare tratarii cancerului de care suferea a murit înainte ca recursul declarat de stat la prima sentinta, favorabila, sa ajunga pe masa curtii supreme. Românii nu sunt mai procesomani decât restul europenilor În pofida unei opinii larg raspândite, inclusiv printre judecatori, românii nu par a fi excesiv de procesomani din fire. În România, pe rolul instantelor se afla 6,7 procese civile la fiecare 100 de locuitori, respectiv 1,3 milioane în total. Este aproximativ maximul numarului de dosare pe care judecatorii le pot solutiona. Anual totusi, aproximativ 50.000 de dosare se adauga la teancul celor reportate de pe un an pe altul. Si în aceasta privinta suntem la jumatatea clasamentului european. Mai mult, numarul dosarelor deschise de români a scazut semnificativ în ultimii 10 ani. În 2012, erau 8,6 dosare civile la 100 de locuitori, respectiv 1,8 milioane. Numarul mare de dosare care se aduna la primele instante face ca durata medie de finalizare a unui caz sa fie uneori mult mai îndelungata decât în restul UE. În medie, un dosar civil se solutioneaza în sase luni, fata de doar trei luni si jumatate, cât e media europeana. În ultimii 10 ani, procesele civile s-au prelungit, în România, cu 25 de zile. Un dosar de insolventa dureaza mai mult de un an, respectiv 399 de zile, fata de o medie europeana de 281 de zile. Unul de contencios administrativ, care se solutiona în 2019 în doar 138 de zile a ajuns în 2020 sa dureze 690 de zile. Cresterea a fost pusa pe seama efectelor pandemiei de coronavirus, dar acest lucru nu explica de ce în restul Europei, media timpului necesar pentru solutionarea unui dosar de contencios administrativ este de doar 388 de zile. Doar dosarele penale se misca repede. Pâna la pronuntarea sentintei trec, în medie 113 zile, durata comparabila cu media europeana. Dosarele penale sunt însa de 3,7 ori mai putine decât cele civile. Situatia prezenta este putin probabil sa se schimbe, câta vreme sistemele legale de masurare a performantelor justitiei nu îi iau în considerare tocmai pe „actorii” implicati. Unul dintre aspectele semnalate de raportul CEPEJ publicat în acest an este faptul ca în România buna functionare a sistemului este evaluata în functie de numarul de dosare intrate, iesite ori restante, de productivitatea judecatorilor, de rata apelurilor la sentintele date în prima instanta sau de durata medie de solutionare a unui dosar. Nu este urmarita tocmai satisfactia judecatorilor si a celor judecati si nici costul procedurilor judiciare, elementele care conteaza în fond cel mai mult. Un judecator olandez a dat în judecata statul, pentru ca nu l-a lasat sa lucreze peste vârsta de 70 de ani Cele 1,6 milioane de dosare, civile si penale, solutionate anual de cei 4.600 de judecatori români reprezinta o medie de 355 de dosare pentru fiecare magistrat. Volumul de munca este de altfel unul dintre argumentele aduse în favoarea pensionarii acestora dupa doar 25 de ani de activitate sau a salariilor semnificativ mai mari decât cele medii. În alte tari, situatia se prezinta cu totul altfel. Anul trecut, unul dintre cele mai importante ziare olandeze, „de Volkskrant” („Jurnalul poporului”) relata cazul unui judecator din Alkmaar, Willem Korthals Altes. Conform legii, magistratii olandezi se pensioneaza la aceeasi vârsta ca orice alt angajat, respectiv 67 de ani. Ei au totusi posibilitatea sa-si prelungeasca activitatea pâna la 70 de ani. Una dintre masurile luate de statul olandez în contextul pandemiei a fost si permisiunea acordata magistratilor de a lucra pâna la 73 de ani. Masura a fost abrogata dupa ce activitatea instantelor a revenit la normal. Korthals Altes, nascut în 1950, a profitat de ocazie pentru a se întoarce la lucru. Mai mult, a dat în judecata statul, argumentând ca limita de 70 de ani de la care pensionarea devine obligatorie a fost stabilita în 1932. Între timp, speranta medie de viata a crescut semnificativ, iar Korthals Altes se considera discriminat prin faptul ca era obligat sa se pensioneze la aceeasi vârsta ca si bunicul sau. Judecatorul a pierdut procesul, dar cazul arata o diferenta majora fata de situatia din tara noastra. Pe de alta parte, magistratii olandezi nu beneficiaza de o pensie calculata dupa alte criterii decât a celorlalti angajati. La începutul carierei, un judecator român primeste un salariu anual net echivalent cu 25.285 euro. Suma reprezinta de 3,2 ori salariu mediu net din România. Si în restul Europei salariul magistratilor depaseste de regula semnificativ salariul mediu net pe economie, dar în medie, de doar doua ori. Salariul mediu net al unui judecator începator din România este cu doar 20- mai mic decât media europeana a magistratilor aflati în acelasi punct al carierei. În schimb, salariul mediu net pe economie în România este de doua ori mai mic decât cel mediu european. Nivelul maxim de salarizare a unui judecator român depaseste de 6,5 ori salariul mediu net. Media europeana este de doar patru ori salariul obisnuit.
