Consiliul superior de medicina legala (CSML) explica, într-un material publicat pe pagina web a acestui for, care sunt motivele pentru care în urma testarilor ptivind prezenta sau absenta substantelor psihoactive în cazul soferilor exista diferente între rezultatele negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal si cele obtinute la testarea de catre organele de politie. Aceste diferente se justifica, printre altele, prin faptul ca testele rapide utilizate în cadrul Politiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare si nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, asa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat si prin alte metode de investigatie. De asemenea, medicii legisti precizeaza ca exista „numeroase substante” care nu sunt incluse pe lista de substante interzise, dar care pot da reactii fals pozitive. ”Astfel, exista reactii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru raceala si gripa continând codeina, care pozitiveaza testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, afirma ei. CSML face publice mai multe motive pentru care datele privind testarea în trafic, pentru depistarea soferilor aflati sub influenta stupefiantelor, nu coincid cu cele rezultate în urma testelor de laborator la serviciile de medicina legala. Medicii legisti arata ca, la fel ca în cazul testarii pentru depistarea infectiei COVID, rezultatele testelor rapide nu coincid cu cele ale testelor de performanta sau certitudine. „Testele rapide utilizate în cadrul Politiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare si nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, asa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat si prin alte metode de investigatie. În acest sens, pentru marirea acuratetei si selectivitatii metodei de testare în trafic de catre Politia Rutiera, au fost achizitionate ultimele generatii de echipamente Dräger, utilizate totodata si de catre majoritatea politiilor din alte state, astfel încât sa fie redusa, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitiva sau fals negativa. Aceste echipamente urmeaza sa le înlocuiasca în urmatoarea perioada pe cele vechi înca existente la nivel national, omogenizând astfel diferentele observate în diverse regiuni ale tarii din punct de vedere al variatiilor de cazuri confirmate sau infirmate de catre laboratoarele de medicina legala”m se arata în comunicatul forului reprezentativ pentru medicii legisti. Acestia precizeaza ca persoana care urmeaza a fi supusa testarii are posibilitatea optarii pentru efectuarea acestui test orientativ la fata locului sau de a fi condusa direct la o unitate medicala autorizata pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legala. „Testele de confirmare realizate în cadrul institutiilor medico-legale au scopul de a minimiza numarul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoana care NU a consumat sa fie fals considerata un consumator). Având în vedere sensibilitatea extrema a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul institutiilor medico-legale care este asociata cu o rata de rezultate fals negative extrem de redusa (spre 0-), este extrem de improbabil ca un consum de substante psihoactive sa nu fie detectat”, subliniaza CSML. Alte cauze pentru care testarea în trafic da rezultate contrazise de testele de laborator tin, conform literaturii internationale de specialitate, de timpul scurs de la consum, modificarea de pH a probei biologice, stimularea mecanica a secretiei salivare, care scade rata de excretie salivara a drogurilor, flora bacteriana, care modifica concentratiile unor substante prezente în saliva, conditiile de testare (temperatura inadecvata, expunere inadecvata la surse de lumina, infrarosii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatica pe care se bazeaza unele teste; utilizarea unor substante care modifica rata de secretie salivara (antidepresive triciclice, antagonisti de receptori adrenergici) sau prezenta în saliva a unor contaminanti, adulteranti sau excipienti ai dozei de strada a drogului consumat sau din alimentatia obsnuita, conservanti alimentari, produse pentru cosmetica sau igiena orala. Medicii legisti precizeaza ca exista „numeroase substante” care nu sunt incluse pe lista de substante interzise, dar care pot da reactii fals pozitive. Astfel, exista reactii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru raceala si gripa continând codeina, care pozitiveaza testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. CSML subliniaza ca „toate aceste reactii fals pozitive pot fi infirmate prin analiza toxicologica medico-legala pe probe de sânge”. „Institutiile medico-legale se confrunta cu probleme deosebite de logistica determinate de cresterea exponentiala a numarului de solicitari de efectuare a testelor pentru substante psihoactive si de aparitie a unor noi substante psihoactive, a caror determinare necesita echipamente de înalta performanta, extrem de costisitoare. Aceste probleme de logistica sunt cauzate primar de lipsa cronica de finantare a acestei activitati (în particular) dar si a sistemului medico-legal (în general), lipsa de finantare care este în buna masura generata chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba marirea tarifelor medico-legale (care sunt la acelasi nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în conditiile unei cresteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale si echipamente. Cu toate acestea, în cadrul institutiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomenesti sa minimizeze timpii de asteptare si totodata sa asigure analize care sa aiba valoare probatorie maxima în justitie, fara însa a putea trece peste timpii si procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare si interpretare a acestor probe”, se arata în informarea de pe site-ul CSML. Forul reprezentativ al medicilor legisti publica de asemenea date, la nivelul fiecarui judet, aferente ultimilor doi ani, care arata rata de confirmare în laborator a rezultatelor testelor rapide facute an trafic pentru depistarea soferilor care au consumat substante stupefiante. Astfel, CSML remarca faptul ca în judetele arondate fiecarui institut medico-legal „exista o variabilitate extrem de mare a rezultatelor functie de judetul unde a fost realizata testarea în trafic. Acest aspect confirma existenta unor deficite semnificative care apar pâna la momentul luarii în lucru a probelor la institutia medico-legala unde se efectueaza examenul toxicologic, Deoarece tehnica de lucru, aparatura si personalul care realizeaza testarile sunt acelasi”. ; „Rata de confirmare a scazut semnificativ între 2022 si 2023 (cu precizarea ca datele de pe 2023 nu sunt complete, statistica fiind realizata înainte de încheierea anului curent). Cu toate acestea, exista judete unde rata de confirmare a crescut semnificativ în 2023 (vezi de exemplu Bacau de la 42 la 85 -, Gorj de la 48 la 88-), ceea ce din nou sugereaza existenta unor probleme legate mai degraba de detectia rapida (în trafic), transportul sau depozitarea probelor pâna la nivelul institutelor medico-legale, probleme care în respectivele judete au fost corectate”, subliniaza sursa citata. Legistii arata de asemenea ca scaderi si cresteri mari procentuale au fost constatate în general în judetele cu un numar mic de testari, iar odata ce numarul de testari creste, rezultatele tind sa se apropie de media institutului respectiv. „În general, rate mai mici de rezultate fals pozitive sunt obtinute în cadrul judetelor unde exista institute medico-legale, dar si al judetelor în care exista orase mari, ca poli regionali de dezvoltare”, este una dintre remarcile CSML. În ceea ce priveste ratele de pozitivitate functie de grupele de substante psihoactive, legistii transmit ca analiza statisticilor arata ca pentru anumite substante, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relative rare. Pentru altele, precum benzodiazepine sau amfetamina, procentul numarului de rezultate fals pozitive pe teste rapide din saliva este extrem de mare. La metadona a crescut mult numarul de cazuri fals pozitive în 2023, dar trebuie mentionat ca numarul de cazuri detectate este redus. CSML aminteste ca în cadrul laboratoarelor medico-legale probele biologice sunt conservate pâna la termenul legal, existând si probe martor, acestea putând fi oricând reanalizate pentru a înlatura orice dubiu.
