Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals din Capitala si specialist reîntors în sistemul de stat anul trecut pentru a le fi colegilor alaturi în perioadele grele de pandemie a povestit pentru News.ro cum este munca pe care o face în sectia de ATI a unitatii sanitare, unde ajung cazurile severe de pacienti infectati cu Covid 19. Expertul spune ca cel mai mult o marcheaza acele cazuri pe care medicii nu le pot salva si acele situatii în care pacientii marturisesc pe patul de spital ca, daca ar avea puterea, ar proceda cu totul altfel, ca s-ar vaccina si i-ar proteja mai bine pe cei din jurul lor. Dr. Copaciu vorbeste despre o boala cu manifestari necunoscute pâna acum, o boala care în anumite cazuri ataca iremediabil plamânii chiar si în cazul persoanelor tinere care nu au si alte boli asociate. Medicul de ATI marturiseste ca sfâsietoare sunt momentele în care medicii le sunt alaturi celor care îi vad pe cei dragi pe patul de reanimare pentru ultima data. “Cel mai mult te marcheaza cazurile pe care nu le poti salva. Chiar daca întelegi ca agresiunea virusului este de mare gravitate, ca produce ravagii în plamâni si ca unii oameni nu mai au cu ce respira, în afara de suportul de functii vitale pe care îl ofera aparatele noastre si câteodata nici acesta nu este suficient, este ceva ce nu am întâlnit pâna acum, reanimator sunt începând cu rezidentiatul din 91 si credeam ca le-am vazut pe toate, tot ce înseamna cazuri grave, o reanimare precum este cea a Spitalului de Urgenta din Bucuresti, cu stagiile facute în strainatate, nimic nu ne-a pregatit pentru provocarea pe care a reprezentat-o aceasta pandemie, cu valurile succesive, niciunul nu seamana cu cel anterior si aduce noi provocari si tot discutam între noi si încercam sa identificam caracteristicile fiecarui nou val, discutam cazuri si solutii împreuna cu colegii nostri din toata lumea, ca sa putem sa oferim cele mai bune solutii pentru fiecare pacient în parte”, a explicat pentru news.ro Dr. Elena Copaciu, medic primar ATI la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals din Capitala. Neîncrederea în existenta virusului si a pandemiei, dar si în calitatea actului medical din partea unor pacienti sau a rudelor lor, o provocare cu care medicii se confrunta, în afara de munca pe care o duc în spitale. Dr. Elena Copaciu: “Chiar si medicii tineri continua sa lucreze sub tirul acesta de acuzatii si îsi vad de treaba, efectiv radiaza când externam înca un pacient din reanimare” “Noi, lucrând atât de mult între pacientii acestia, ramâne putin timp ca sa afli despre discutii conexe din afara spitalului, dar totusi ajung si la noi tot felul de aprecieri si fanteziste si false si discriminatorii care nu folosesc nimanui, legate de existenta virusului, a bolii, de calitatea îngrijirilor din spital, de atitudinea cadrelor medicale, nu pot nici macar sa spun ca este frustrant pentru ca, într-un fel, chiar si medicii tineri continua sa lucreze sub tirul acesta de acuzatii si îsi vad de treaba si ar trebui sa vedeti fetele medicilor tineri în momentul în care externam înca un pacient din reanimare, efectiv radiaza, sunt fericiti pentru ca înca o viata este salvata. “Nu pot sa nege ca exista virusul, boala, si ca exista aceste mutatii, pentru ca noi, cei din sistemul medical stim ca asa se comporta un virus în momentul în care circula la atâtea gazde. Dintre pacientii din reanimare majoritatea covârsitoare sunt pacienti care nu s-au vaccinat” Am ascultat tot ce se spune dar nu pot sa nege ca exista virusul, boala, si ca exista aceste mutatii, pentru ca noi, cei din sistemul medical. stim ca asa se comporta un virus, în momentul în care circula la atâtea gazde, gazdele sunt oamenii care au virusul în corpul lor, sufera mutatii, asta s-a întâmplat cu orice virus, doar ca acesta este foarte transmisibil, a suferit mai multe mutatii, iar mutatiile au produs acele valuri epidemice. Vaccinul pot sa spun ca a temperat mult, mult, nu se poate povesti cât de bine a redus viteza de transmitere si de producere a acestor mutatii, dar, ca orice organism viu, virusul încearca sa se adapteze. Eu sper ca vaccinul anti sars cov 2 va acoperi pe viitor si tulpinile mutante, asa cum s-a întâmplat si cu vaccinul anti gripal, ah1n1 si cu altele, în urma, dar în momentul de fata ne confruntam cu valul epidemic generat de tulpina delta, mutatia delta a coronavirusului, care iar este ceva ce nu am întâlnit pâna acum, iar dintre pacientii din reanimare majoritatea covârsitoare sunt pacienti care nu s-au vaccinat, si pacienti care vin târziu la spital. Majoritatea celor care ajung în terapie intensiva sunt paciecti cu prezentare tardiva la spital”, a detaliat Dr. Copaciu. Prezentarea tardiva la medic, una dintre greselile care pe multi pacienti îi costa viata. Dr. Elena Copaciu spune ca sunt oameni care ajung la medic dupa doua-trei saptamâni, cu fibroza în plamâni. Dr. Copaciu: “Sunt pacienti la care se repara plamânul dar exista si pacienti, tineri si fara comorbiditati, la care nu mai ai ce sa faci” “Sunt oameni care vin si dupa doua saptamâni, si dupa trei saptamâni si chiar daca dânsii nu relateaza simptome, dupa gravitatea afectarii pulmonare si dupa faptul ca dupa doua, trei, patru saptamâni, sunt modificari de fibroza în plamâni si fibroza continua sa progreseze în timpul internarii, îti dai seama ca simptomele au debutat cu multe saptamâni înainte. Din momentul în care începe sa se instaleze si progreseaza aceasta fibroza, practic plamânului nu-i mai ramâne suprafata de schimburi gazoase, adica oxigenul si dioxidul de carbon, schimburile acestea sunt profund afectate, o vreme reusim sa le mentinem cu ajutorul aparatelor de ventilatie mecanica, de suport avansat de functii vitale, sunt pacienti la care se repara plamânul si reusim sa-I scoatem de pe acest suport, dar exista însa si pacienti, tineri si fara comorbiditati, la care evolutia este progresiva si efectiv nu mai ai ce sa faci. “Chiar si cu prezentare rapida la spital exista unii pacienti care evolueaza nefavorabil” Pentru pacientii critici este o agresiune asupra plamânului, de mare gravitate. Si chiar si cu prezentare rapida la spital, exista unii pacienti care evolueaza nefavorabil. Cei care vin tardiv si ajung în terapie intensiva si cu o evolutie grava, din pacate, sunt cei care vor evolua în mare parte negativ, cu tot suportul de functii vitale, si trebuie sa spun ca la ora asta multe dintre marile spitale din tara au dotari suficiente ca sa trateze pacienti cu o astfel de afectare grava, însa asta nu e tot, trebuie sa existe si un raspuns din partea organismului si câteodata organismul raspunde cu un raspuns exagerat, care distruge în continuare plamânul”, a explicat medicul de ATI. Chipurile pacientilor care înteleg si ne spun ca, daca ar putea da timpul înapoi, ar proceda altfel. Este ceea ce o marcheaza puternic pe Dr. Copaciu din tot ceea ce vede în sectia de ATI a Institutului Matei Bals. “Sunt situatii în care oameni internati în spital vin sa-si vada sotul sau sotia în reanimare pentru ultima data, nu e nimic usor în terapie intensiva, dar astfel de momente sunt sfâsietoare”. “Sunt chipurile pacientilor care înteleg, si ne spun asta, ca, daca ar putea da timpul înapoi, ar proceda cu totul altfel. S-ar proteja mai bine, s-ar fi vaccinat, i-ar fi protejat pe cei din jur pentru ca sunt multe situatii în care în spital se interneaza sot- sotie, sot -sotie -copil, poate si o bunica si un bunic pe lânga, sunt focarele familiale în care cei vulnerabili evolueaza cu forme grave. Sunt situatii în care oamenii internati în spital vin sa-si vada sotul sau sotia în reanimare pentru ultima data, sunt sfâsietoare aceste momente, sunt foarte greu de urmarit pentru tot personalul medical, nu e nimic usor în terapie intensiva, dar astfel de momente sunt sfâsietoare”, a spus medicul. De câte ori îsi pot vedea rudele pe cei dragi aflati în sectiile de terapie intensiva de la Institutul Matei Bals. Regula este o singura vizita pe saptamâna, situatie reanalizata de conducerea spitalului periodic . Un psiholog, alaturi permanent de pacientii cu care poate colabora “Pâna sa apara acest nou val pandemic si acest numar mare de pacienti, era posibilitatea sa existe mai multe vizite saptamânal din partea membrilor familiei la pacientii din terapie, echipati corespunzator, instruiti, însotiti, însa de la aparitia acestui nou val s-a restrictionat la o singura vizita, aceasta este regula pe care o respectam, în principiu o vizita pe saptamâna, dar e o situatie care se reanalizeaza de conducerea spitalului de la saptamâna la saptamâna în functie de cum se prezinta situatia epidemiologica. Este un psiholog dedicat reanimarii care vede pacientii cu care poate colabora, deci nu cei care sunt sedati profund, si la nevoie medicii care discuta zilnic cu familiile pacientilor si exista cel putin un medic infectionist si un medic de reanimare, de obicei medicul de garda, cel care ia telefoanele si discuta cu familiile, si semnaleaza acolo unde exista probleme si este nevoie sa intervina si în zona aceasta psihologul. Niciun spital din tara în momentul acesta nu are suficienti psihologi pentru câta nevoie este Nu este suficient, dar cred ca niciun spital din tara în momentul acesta nu are suficienti psihologi pentru câta nevoie este. Dar daca este nevoie, si aici ma refer în principal la pacienti, apelam si la consult psihiatric dupa ce psihologul ne semnaleaza si cu neurologul ca e nevoie mai mult de atât, ce spot sa spun este ca noi lucram cu o echipa multidisciplinara, cardiolog, pneumolog, neurolog, o echipa cu medic de fiziochinetoterapie, domnul psiholog de care va spuneam, noi evaluam zilnic pacientii în functie de nevoile care apar, stabilim ce investigatii si consulturi sunt, tratamentele care se impun, încercam sa le oferim un tratament si o îngrijire cât mai completa, cu aceasta încercare care este foarte grea”, a adaugat Dr. Copaciu. Oameni care cedeaza psihic, se sperie, care sunt schimbati total. O parte a pacientilor infectati cu Covid sau cu alte patologii în general din reanimare pot trece prin aceste stari. Dr. Copaciu: “Sunt oameni care au modificari ale insertiei în realitate si ale raportarii la propria persoana, pot sa mearga de la forme usoare pâna la un delir hipoactiv sau hiperactiv” “Sigur ca da, pe de alta parte sa stiti ca aceasta modificare a senzoriului în terapie intensiva este cunoscuta, monitorizata în fisa zilnica, avem un check list, sunt oameni care au modificari ale insertiei în realitate si raportarea la propria persoana, ceea ce noi numim orientat temporo spatial si la propria persoana, de gravitati diferite. Pot sa mearga de la forme usoare pâna la un delir hipoactiv sau hiperactiv, oameni care pot sa para comatosi dar de fapt sunt într-o astfel de stare, si noi în toata echipa aceasta avem obligatia sa diferentiem între aceste stari si sa acordam fiecaruia tratamentul adecvat. “Sunt oameni care devin violenti, sunt oameni care jignesc, sunt oameni care par apatici dar care se afla într-o forma de delir hipoactiv” Sunt oameni care devin violenti, sunt oameni care jignesc, adica violenta verbala sau fizica, sau sunt oameni care pur si simplu par apatici dar se afla într-o forma din aceasta de delir hipoactiv care nu este foarte rar în terapie intensiva. Apoi avem oamenii vârstnici care au deja tulburari cognitive si care sunt agravate de situatia critica, de agresiunea virala, de stationarea în terapie intensiva si de iesirea din mediul familiar, care au de asemenea nevoie de o abordare adecvata si personalizata. Sunt foarte multe provocari în îngrijirea acestor pacienti, este ceea ce stiam pâna la un punct dar sunt si foarte multe lucruri noi pe care le învatam zi de zi”, a detaliat Dr. Copaciu. Lucrurile noi de care s-au lovit medicii odata cu boala Covid 19. O afectiune care ataca si distruge plamânul, dupa care procesul de cicatrizare este foarte greu, dar care poate da si afectari extra-pulmonare. Dr. Copaciu: “Noi eram obisnuiti ca oamenii, dupa ce au iesit din zona critica, cu astfel de insuficienta respiratorie, în majoritatea lor covârsitoare, sa revina la parametrii anteriori, ori acest lucru nu se întâmpla” “În materie de Covid 19, cu toate aceste valuri epidemice, totul este nou si pâna la un punct socant, tipul de insuficienta respiratorie pe care a trebuit sa o gestionam si modul în care a trebuit sa gestionam în terapie intensiva s-a schimbat de multe ori în perioada aceasta începând din martie 2020, ne-am adaptat din mers, avem tehnologia cu care sa tratam asa ceva, doar ca nu seamana cu ce faceam înainte. Daca este bine pentru pacient, nu e o problema aceasta adaptare. Felul în care virusul ataca plamânul si agresiunea aceasta determina un mod de cicatrizare si de rezolvare a leziunilor foarte personalizat, noi eram obisnuiti ca oamenii, dupa ce au iesit din zona critica, cu astfel de insuficienta respiratorie, în majoritatea lor covârsitoare sa revina la parametri anteriori, ori acest lucru nu se întâmpla, sunt oamenii tineri fara comorbiditati la care plamânul se distruge prin fibroza, nu mai vorbesc de cei în vârsta si cu comorbiditati la care se poate distruge prin fibroza, sunt oameni la care se repara fara sechele si revin la functia anterioara, dupa aceea mai exista, în proportie mai mica din fericire, acele afectari extra pulmonare, miocardite asociate sau nu afectiunii respiratorii, pot sa fie si izolate, agresiune virala când virusul continua sa se multiplice si ataca ficatul,atunci chiar este o problema pentru ca nu ramân prea multe alternative, acel pattern pro trombotic, tendinta de a face cheaguri intravascular , care iarasi nu l-am mai întâlnit în alte patologii si ar trebui gestionat în mod particular ,sunt doar câteva din aceste noi provocari. Unele apar simultan, sau câteodata boala se exprima cu foarte mici daune sau cu afectare pulmonara mult mai redusa, dar cu afectare cardiaca sau hepatica sau cu sindrom pre trombotic, pe primul plan, sunt mai rare din fericire aceste cazuri dar combinatii între aceste patologii în terapia intensiva din Institutul Matei Bals nu sunt foarte rare, din pacate”, a explicat medicul de ATI. Despre necesitatea existentei sectiilor de ATI din spitalele de boli infectioase. Este un proiect care a început sa fie pus în aplicare de prin 2005, a parut atunci destul de straniu sa se faca unitati de suport avansat de functii vitale în spitale de boli infectioase. Acum, în timpul pandemiei, si-au dovedit din plin utilitatea “Acesta este un proiect care a aparut si a început sa fie pus în aplicare cam de prin 2005, ideea exista dinainte si a parut destul de straniu în momentul acela ca sa se faca niste unitati de suport avansat de functii vitale pentru ca asta sunt unitatile de terapie intensiva, în spitale de boli infectioase. În 2009 am avut asa o mica fereastra prin care sa zarim cam ce importanta ar avea aceste sectii de boli infectioase pentru ca spitale de boli infectioase nu exista în multe locuri din lume, la noi în tara aceasta a fost traditia, asa a fost perpetuata de colegii nostri infectionisti, dar odata cu perfectionarea suportului de functii vitale, era un impas în îngrijirea pacientilor cu boli infectioase severe, cu noile boli infectioase emergente si preluam în sectiile obisnuite de terapie intensiva, si atunci a aparut si aceasta nevoie. Prin 2009, cred ca tot Banca Mondiala s-a convins ca e nevoie de astfel de sectii pentru boli precum au fost epidemiile sars, prima epidemie de sars, dupa aceea a fost gripa ah1n1, în 2009, si din acel moment a existat un program de finantare pentru astfel de sectii, nu doar cum era cea de la Matei Bals, ci de la câteva, cred ca 8 spitale de boli infectioase din tara, au pornit greu, reanimatorii nu s-au lasat usor convinsi sa lucreze în astfel de unitati, însa în timp, si mai ales acum în timpul pandemiei si-au dovedit din plin utilitatea, astfel încât în acest moment Societatea Româna de ATI are depus un memoriu la Ministerul Sanatatii prin care cere ca astfel de sectii de ATI boli infectioase sa capete rang de unitati ATI de rang 1 si 2, si sa serveasca pentru posibile viitoare epidemii, pandemii, boli emergente si reemergente, deci este practic o solutie pe care sistemul sanitar a identificat-o si cu care se adreseaza noilor provocari de sanatate publica din lume si din tara. Este greu de spus daca viitorul va fi al epidemiilor si pandemiilor, epidemii au existat dintotdeauna, este o evolutie naturala sa zicem, cu ghilimelele de rigoare, a unor microorganisme care îsi cauta calea spre supravietuire, si asa apar astfel de epidemii. “Pandemia produsa de coronavirusul sars cov 2, eveniment unic în ultimul secol, nimeni nu era pregatit pentru asa ceva” Un eveniment cum este aceasta pandemie produsa de coronavirusul Sars Cov 2 si boala pe care o da, Covid 19, este un eveniment unic în ultimul secol, nimeni nu era pregatit pentru asa ceva, nimeni nu stie ce va urma, noi ca societate trebuie sa ne adaptam la aceste provocari din punctul de vedere al nevoilor pacientilor, si cei cu covid dar si cei non covid, pentru ca sunt provocari importante, noi, lucruri cu care nu ne-am întâlnit pâna acum si nici predecesorii nostri, provocari pentru societate, pentru economie, pentru sociologi, pentru politicieni, în toate aspectele vietii noastre. Trebuie sa gasim solutii, negarea pandemiei si a problemelor ridicate de pandemie nu ajuta cu nimic”, a spus Dr. Elena Copaciu. Reîntoarsa în sistemul de stat pentru a le fi alaturi colegilor în cea mai grea perioada. Cu zeci de ani de experienta, medicul Elena Copaciu este unul dintre specialistii care fac parte din echipele de îngrijire de la Institutul Matei Bals din Capitala. Conf. Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI a început la Spitalul Universitar din Capitala ca medic rezident pâna în 1994. Apoi a fost cadru didactic UMF. Între anii 2002 – 2006 a fost medic sef disciplina UMF la Spitalul Elias. Între 2007 si 2015 a fost medic sef clinica ATI la Spitalul Universitar. Dupa 2015 a lucrat în privat si a fost consilier la Ministerul Sanatatii. În 2020 a cerut detasare la ATI Bals, pentru a-si ajuta colegii în perioada pandemica dificila.
