Membrii guvernului PSD-PNL discuta de mai bine de doua saptamâni asupra masurilor ce urmeaza sa fie introduse în pachetul menit sa reduca cheltuielile bugetare. Ar fi vorba de reduceri aplicate cheltuielilor pentru aparatul bugetar si de înasprirea fiscalitatii – resimtita în mod evident de sectorul privat. I-am întrebat pe reprezentantii administratiei locale si pe liderii politici ieseni cum vad aplicarea acestor masuri si impactul pe care îl vor avea asupra mediului de afaceri si populatiei deopotriva. Alexandru Muraru, presedintele PNL Iasi, a mentionat din start ca nu este de acord cu „intentiile premierului PSD Maricel Ciolacu de a schimba regimul fiscal si al sponsorizarilor, masuri care vor apasa greu pe sectorul privat, cel care tine în viata motorul economic al României”. El a dat exemplul Asociatiei „Daruieste Viata”, care construieste un spital exclusiv din donatii publice. „Stiu cât de important este pentru ONG-uri sa aiba facilitati fiscale care le permit sa îsi desfasoare activitatea în sprijinul oamenilor”, a declarat Muraru, estimând ca asociatiile si ong-urile din tara risca sa ramâna fara jumatate din venituri. Motivul disparitiei acestor venituri este faptul ca sponsorizarile nu se mai scad din impozitul pe profit, a explicat el. Solutia ar fi „realizarea de noi investitii si nu de spoliere a sectorului privat pentru a acoperi gaurile imense lasate în buget de masurile populiste ale PSD înaintea anului electoral”, a conchis liderul liberal. Aeroport extins, dar cu acelasi numar de angajati? Colegul sau de partid aflat la sefia Aeroportului Iasi a remarcat ca pachetul de masuri de austeritate se adreseaza si regiilor autonome, forma de organizare si administrare a aerogarii iesene. Romeo Vatra a aratat ca, la un trafic anual de peste 200 de mii de pasageri, aeroporturile nu pot sa fie finantate din bugetele locale si, prin urmare, nu contribuie la deficitul national. Pe de alta parte, trebuie alocate resurse financiare „pentru a respecta stardardele foarte stricte de siguranta si securitate privind operatiunile aeroportuare”. Directorul general al Aeroportului Iasi a aratat ca Iasul si Suceava, de exemplu, au avut cresteri mari de trafic, în timp ce multe alte aerogari deruleaza proiecte de extindere a infrastructurii pe bani europeni – din nou, si cazul Iasului. „Masurile de austeritate propuse prin acest proiect de OUG, prin care se impun taieri de posturi vacante, modificarea organigramei, restrictii privind cheltuielile si achizitiile, pentru aeroporturi care se pregatesc de dezvoltare reprezinta un non sens”, a subliniat Vatra. El considera ca, desi masurile de austeritate sunt necesare, la fel de necesara este si „o analiza serioasa si o revizuire a acestui OUG pentru a nu afecta negativ traficul aerian din România si pentru a nu pune în pericol siguranta si securitatea zborurilor”. Primarul Iasului: Cum ramâne cu posturile ocupate prin concurs? Ordonanta pregatita de catre guvern va genera efecte importante si la nivelul administratiei locale. Modificarea structurii organizatorice si limitarea unor cheltuieli bugetare sunt principalele masuri în acest sens. Primarul Mihai Chirica ne-a declarat ieri ca, în principiu, este de acord cu pachetul de masuri, dar nu în totalitatea lui, având în vedere ca se ridica si mai multe semne de întrebare în ceea ce priveste posturile ocupate prin concurs sau acele posturi în care titularul este suspendat. De exemplu, proiectul de ordonanta prevede desfiintarea postului de sef de birou, iar o astfel de functie este ocupata (de regula) prin concurs. „În cazul nostru, impactul nu va fi asa de mare întrucât noi avem multe posturi de conducere care nu sunt ocupate”, a spus primarul Chirica. El a precizat ca impactul difera de la o unitate administrativ-teritoriala (UAT) la alta, iar cele care vor suferi mai mult sunt primariile mici. „Vor disparea unele microstructuri ale mediului de lucru (servicii, directii etc., n.r.), iar acest lucru ar putea sa le aduca acelor UAT-uri unele prejudicii în functionare”, a completat primarul. În proiectul de ordonanta se prevede, de exemplu, ca pentru constituirea unui Serviciu este necesar un numar minimum de 10 posturi de executie fata de 7 în prezent. În context, primarul a precizat ca el este adeptul colaborarii cu structuri independente fata de „mega-structuri”: în acest sens, el a dat ca exemplu modul în care a fost reorganizata Directia de patrimoniu a Primariei, care, ani la rând, a functionat ca o „mega-structura” pâna când a fost împartita în trei directii distincte, în urma cu câtiva ani. „Evidenta patrimoniului era amestecata cu exploatarea, fondul locativ, iar directia nu ajungea cu anii sa-si cunoasca problematica fiecarei activitati”, a argumentat primarul. „Se va ajunge la o forma de mijloc pe care sa o acceptam cu totii” O alta modificare importanta a proiectului de ordonanta vizeaza limitarea cheltuielilor. O prevedere expresa în acest sens face referire la faptul ca unele cheltuieli bugetare nu pot depasi un anumit prag: de exemplu, cheltuielile privind capitolul „Cultura, Recreere, Religie si Sport” nu pot fi mai mari de 7,5 la suta din veniturile proprii realizate în exercitiul bugetar precedent. Acest capitol este important pentru bugetul local întrucât sprijinirea diverselor evenimente organizate la Iasi si finantarea structurilor sportive (inclusiv clubul de fotbal) beneficiaza de fonduri în cadrul acestui domeniu. „Am facut o analiza, acum suntem la 7,85 la suta, astfel ca suntem în marja procentului stabilit”, a precizat primarul Chirica. Edilul-sef al Iasului a mai spus ca guvernul a initiat o serie de discutii pe proiectul de ordonanta cu autoritatile din teritoriu, fiind preluate unele principii si de la nivel local. „Se va ajunge la o forma de mijloc pe care sa o acceptam cu totii”, a conchis primarul. Cât priveste administratia judetului, presedintele Costel Alexe nu ne-a oferit niciun punct de vedere pâna la închiderea editiei. Liderul PSD Iasi: „Statul sa ajunga sa functioneze ca o firma privata” „Înainte de orice masura de consolidare fiscala, statul trebuie sa se reformeze pe sine si sa dea dovada de cumpatare si decenta în cheltuirea banului public”, ne-a declarat Bogdan Cojocaru, presedintele interimar al PSD Iasi. El a adaugat ca, de fapt, reforma propusa de premierul Marcel Ciolacu urmareste ca „statul sa ajunga sa functioneze ca o firma privata: personalul sa fie dimensionat corect în raport cu nevoile, sa nu faca cheltuieli neesentiale, iar bonusurile sa fie acordate doar pentru rezultatele exceptionale”. Pe de alta parte, liderul social-democrat aminteste ca eliminarea unor facilitati fiscale ale mediului de afaceri a fost prinsa în PNRR în guvernarea PNL-USR. „Ma refer la eliminarea unor facilitati fiscale pentru IT, constructii, restrângerea cotelor reduse de TVA, revizuirea impozitarii proprietatii, reducerea numarului de IMM-uri beneficiare de impozitarea speciala. Acum, aceste prevederi din PNRR îsi arata efectele”, a aratat Bogdan Cojocaru. Ce ar face Cosette Chichirau în locul lui Marcel Ciolacu Din opozitie, lucrurile nu se vad deloc cu ochi buni. Cosette Chichirau, vicepresedintele USR Iasi, a numit „socante” câteva dintre prevederile pachetului legislativ: „1. lipsa masurilor de scadere a cheltuielilor uriase ale statului; si 2. lipsa de predictibilitate a fiscalitatii”. „Românii n-au cum sa-si planifice afacerile pe termen lung pentru ca Guvernul schimba taxarea de doua ori pe an. În acelasi timp, statul român nu livreaza servicii pe masura taxelor pe care le încaseaza”, a explicat ea. Cresterea taxarii microîntreprinderilor si activitatilor independente sunt si ele „nocive”. „Daca as fi în locul lui Ciolacu, as implementa rapid câteva masuri menite sa faca statul mult mai eficient: 1. reforma administrativ-teritoriala, astfel încât numarul UAT-urilor si functionarilor sa scada semnificativ; 2. digitalizarea serviciilor, economisind milioane de ore pentru care platim degeaba; 3. angajarea de profesionisti la nivelurile înalte ale administratiei, astfel încât acestia sa înceapa sa livreze performanta mai mare la costuri mai mici”, a prezentat deputata USR solutiile alternative care, în opinia ei, ar elimina cresterile de taxe. Cosette Chichirau este vicepresedintele Comisiei de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor. Povara pentru privat, doar mimare la stat, avertizeaza Marius Bodea La rândul lui, Marius Bodea a catalogat drept „brutale” masurile pregatite de guvern. „Vor duce la disparitia de locuri de munca si la falimentul multor microîntreprinderi”, este verdictul senatorului iesean. Afectate vor fi clasa de mijloc si unul din sectoarele care aduce în economie 7 la suta din PIB: cel IT, ne-a spus Marius Bodea. În acelasi timp, „daca masurile împotriva micilor întreprinzatori sunt brutale, taierile din zona bugetara sunt mimate, incoerente dinadins (ca sa fie imposibil de aplicat) si se refera în cea mai mare parte la viitor. Statul promite ca va cheltui mai putin cândva, pe când chiar de la 1 septembrie privatii vor avea de platit direct birul pe impotenta guvernamentala a PSD-PNL”, a aratat el unde este diferenta. Dinspre USR, alternativa este una clara, a conchis Marius Bodea: „Zero taxe pe salariul minim pentru a mari cele mai mici venituri, reducerea poverii fiscale pe salarii în general, stimularea antreprenoriatului prin mai putine taxe într-un sistem foarte coerent si previzibil si, în oglinda, reducerea la maximum a aparatului bugetar, instituirea unor evaluari stricte ale competentelor angajatilor din sistemul de stat, taierea pensiilor speciale care au adâncit gaura bugetara, taierea privilegiilor nesimtite ale conducatorilor institutiilor bugetare!”
