Femeile din Ucraina care au nascut în România s-au plâns, pentru Asociatia Moaselor Independente, de multe lipsuri din maternitatile românesti, de probleme legate cu accesul la servicii medicale, dar si la faptul ca, de multe ori, au fost îndemnate si obligate sa faca cezariene când ele îsi doreau sa nasca natural. ONG-ul care a facut studiul este o organizatie care ofera servicii de sanatate pentru gravide, mame si nou-nascuti, cu 5.500 de beneficiari lunar. A intervievat 64 de femei ucrainene care au nascut în România între mai 2022 si iulie 2023. Doua dintre acestea au nascut si la Iasi, însa în marturiile dure publicate de asociatie nu sunt identificate maternitatile în care au întâmpinat problemele pe care le reclama. De ce s-au plâns, totusi, femeile? Reprezentantii ONG-urilor spun ca au fost semnalate diverse abuzuri si lipsuri din sistemul medical, care au facut, spre exemplu, ca una dintre respondente sa plece, cu autobuzul, sa nasca în Ucraina. Cea mai mare problema a fost cea pe care o reclama si mamele din România: partenerul, sotul sau o persoana de sprijin nu poate fi alaturi de mama în clipele nasterii sau imediat dupa aceea. Ulterior, mamele-refugiate s-au plâns de faptul ca în unele cazuri au fost separate, la nastere, si 24 de ore de copilul lor, contrar tuturor politicilor si indicatiilor de la nivel international. „Totodata, asociatia arata ca în majoritatea cazurilor au fost reclamate refuzurile spitalelor privind vizita membrilor familiei dupa nastere, dar si o serie de probleme legate de îngrijirea postnatala a nou-nascutului, în special lipsa sprijinului pentru initierea si mentinerea alaptarii. Alte probleme semnalate au fost legate de îngrijirea postpartum a femeii, lipsa de explicatii din partea echipei medicale privind decizia de a finaliza sau de a programa nasterea prin cezariana si hranirea imediata a bebelusului cu biberonul, în mod nejustificat”, au concluzionat cei de la Asociatia Moaselor Independente. Nasterile au avut loc în spitale publice din Bucuresti (58), Iasi (2), Constanta (1), Brasov (1), Galati (1) si Alexandria (1), 34 prin cezariana si 30 pe cale vaginala. Practicile neconforme din unele maternitati, criticate de ONG „Cu toate aceste probleme se confrunta zi de zi orice gravida în România. Sunt probleme care exista de ani de zile, s-au amplificat în ultimii ani, iar pentru femeile refugiate au avut un impact si mai grav. Lipsa accesului la îngrijire antenatala în sistemul public, la asistenta bazata pe dovezi la nastere, practicile neconforme si daunatoare de dupa nastere din maternitati duc România la unele dintre cele mai mari rate de mortalitate materna si infantila din Europa, dar si la zeci de mii de complicatii de sanatate pentru mame si copii în fiecare an. În ultimii ani, rata de mortalitate materna a crescut, ajungând de peste trei ori mai mare decât media europeana”, a declarat Irina Mateescu, moasa licentiata, vicepresedinta a Asociatiei Moaselor Independente. Asociatia Moaselor Independente mai arata ca, în urma unei analize, 129 de persoane au ales sa plece în Ucraina pentru a accesa servicii medicale de diferite specialitati din cauza lipsei accesului în România la respectivele servicii. Principalele bariere au fost reprezentate de costurile crescute pentru proceduri, lipsa accesului în sistemul public sau în timp util pentru realizarea anumitor proceduri, tratamente si investigatii, bariera lingvistica si lipsa de informatii despre accesarea serviciilor, tratamentelor sau procedurilor necesare. Marturii din spitale arata probleme grave „Dupa cezariana din România, am vrut sa fug din spital a doua zi dupa operatie”, a spus una dintre moase, marturia ei fiind prezentata de ONG-ul românesc. O alta femeie s-a plâns ca a fost împinsa sa faca o cezariana si pusa sa semneze o hârtie fara sa stie ce este, doar ca apoi sa afle ca a dat în scris ca este de acord cu anestezie generala. „Mi-au dat ceva de semnat. Când am întrebat ce semnez, mi-au spus ca va fi anestezie generala, pentru ca este necesara rapid. M-am trezit în sala de terapie intensiva”, a spus mama din Ucraina. „Am fost socata ca au luat imediat copilul si nu l-au lasat sa stea cu mine nicio clipa. L-au adus dupa o zi si jumatate. (...) Atitudinea a fost diferita din cauza faptului ca eram ucraineana. Am fost externata foarte devreme, desi copilul avea icter, copilul nu a fost pus sub lampa. Copilul a fost luat de lânga mine foarte mult timp”, mai spun femeile intervievate de asociatie. Multe femei s-au plâns despre faptul ca nu au fost ajutate, învatate sau îndrumate sa alapteze, ca nu au avut acces la un translator sa îsi expuna nemultumirile, si ca, prin urmare, copilul a fost hranit cu biberonul. Bariera lingvistica a fost la ambele capete, spun femeile, fiindca o parte dintre ele sunt vorbitoare fluente de engleza si nu s-au putut întelege cu personalul medical. „Au început imediat sa îi dea copilului meu o formula pentru hranire, nimeni nu mi-a aratat cum sa alaptez. În maternitate erau multe cazuri de lactostaza severa (stagnarea si blocarea laptelui în canalele glandelor mamare – n.n.), eu însami m-am confruntat cu aceasta situatie. Nimeni nu mi-a explicat cum sa am grija de copil. Sunt la primul copil, totul a fost un soc pentru mine”, a mai spus una dintre mame.
